Justiţie

În Monitorul Oficial nr. 24 din 11 ianuarie 2021, a fost publicată Hotărârea din 7 iulie 2020, pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Michnea împotriva României.

Cererea reclamantului se referă la încălcarea dreptului său la respectarea vieţii sale de familie, în măsura în care o decizie a unei instanţe naționale i-a respins cererea de înapoiere a copilului său în Italia, unde îşi are domiciliul reclamantul şi unde locuiau el şi soţia lui la data naşterii copilului, în martie 2017.

În speță, Curtea de Apel Bucureşti a refuzat să dispună înapoierea copilului în Italia din motivul că nu se putea considera că reşedinţa obişnuită a copilului era în acea ţară.

Justiţie
Accesări: 956

În Monitorul Oficial nr. 1247 din 17 decembrie 2020, a fost publicată Hotărârea din 9 iunie 2020, pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Lascău împotriva României. România suferă, astfel, o nouă condamnare, de această dată pentru încălcarea art. 6 § 1 din Convenție,

Reclamantul s-a plâns de o încălcare a dreptului său la un proces echitabil, în cadrul procedurii penale desfășurate împotriva sa. Îi impută Înaltei Curți de Casație și Justiție faptul că l-a condamnat pentru luare de mită și pentru spălare de bani, în lipsa administrării nemijlocite de probe și mai cu seamă de mărturii.

Justiţie
Accesări: 1044

 

În Monitorul Oficial nr. 1121 din 23 noiembrie 2020, a fost publicată Hotărârea pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Vereș împotriva României.

Asistăm astfel, la o nouă condamnare a României la CEDO pentru încălcarea articolului art. 3 din Convenție, potrivit căruia: „Nimeni nu poate fi supus torturii și nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante”.

Justiţie
Accesări: 1151

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a pronunțat, recent, o hotărâre prin care a stabilit că Orange România SA a colectat și a stocat actele de identitate ale clienților săi fără ca aceștia să-și fi dat consimțământul în mod valabil.

În acest sens, instanța europeană a analizat contractele operatorului în care căsuța referitoare la acest consimțământ al clientului era bifată de operator înainte de semnarea înțelegerii.

Justiţie
Accesări: 977

 

Marți. 14 octombrie 2020, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a respins reclamația formulată de mai mulți cetățeni români de etnie maghiară, care acuzau o discriminare prin faptul că au fost obligați susțină două examene suplimentare la Bacalaureat: oral și scris în limba maternă. Este vorba de decizia pronunțată în Cauza  ÁDÁM și alții împotriva României, fiind disponibilă, la acest moment, doar în limba engleză.

Reclamanții sunt etnici maghiari care și-au întemeiat plângerea pe dispozițiile articolului 1 al Protocolului 12 la Convenție. Ei au susținut că li s-a aplicat un tratament discriminatoriu, în sensul că au fost obligați să susțină două examene suplimentare în aceeași perioadă de timp de care au beneficiat toți liceenii care au susținut examenul de Bacalaureat.

Justiţie
Accesări: 1192

Camera Deputaților a votat, în data de 13 octombrie 2020, în  calitate de for decizional,  proiectul de lege privind confiscarea extinsă a bunurilor obținute prin infracțiuni. Acesta prevede că se dispune confiscarea extinsă asupra bunurilor dobândite de o persoană condamnată într-o perioadă de cinci ani înainte şi, dacă este cazul, după momentul săvârşirii infracţiunii, până la data emiterii actului de sesizare a instanţei.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul penal, în scopul transpunerii în legislaţia naţională a unor prevederi europene.

 

Justiţie
Accesări: 1275

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a fost sesizat de către Secția I civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă (preluat de art. 483 alin. (2) Cod procedură civilă). Mai exact, instanța de trimitere a dorit să afle dacă din categoria cererilor privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, cu privire la care legea prevede că hotărârile judecătoreşti nu sunt supuse recursului, fac parte numai acţiunile întemeiate pe art. 538 Cod procedură penală sau şi cele întemeiate pe art. 539 Cod procedură penală.

Justiţie
Accesări: 976

În Monitorul nr. 743 din 17 august 2020 s-a publicat Hotărârea din 3 martie 2020, pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Convertito şi alţii împotriva României. Cererea ce a stat la baza acestei cauze priveşte anularea diplomelor de licenţă obţinute de către reclamanţi pentru nereguli administrative care au vizat procedura de înscriere în anul întâi de studii.

Reclamanţii au reproșat autorităţilor naţionale anularea imprevizibilă a diplomelor lor, pe motive care nu le puteau fi imputate, după ce îşi consacraseră şase ani studiilor universitare.

Justiţie
Accesări: 1933

         

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a dat publicității un comunicat prin care informează că a demarat un proiect menit să dezvolte un sistem informatic de colectare integrată şi transfer în cazul datelor referitoare la criminalitatea organizată, care să asigure interconectarea instituţiilor cu atribuţii în domeniu.

Contractul de finanţare semnat are ca obiect acordarea unei finanţări nerambursabile de către Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Capacitate Administrativă pentru implementarea proiectului „Întărirea capacităţii de procesare şi analiză a datelor referitoare la criminalitatea organizată şi creşterea capacităţii administrative a Ministerului Public”.

Justiţie
Accesări: 1201

Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunțat în cauza Mîțu împotriva Republicii Moldova (cererea nr. 23524/14), constatând încălcarea articolului 3 din Convenție sub aspect substanţial și procedural.

Potrivit art. 3 din Convenție, „nimeni nu poate fi supus torturii sau tratamentelor inumane ori degradante”. Însă, după cum reiese din jurisprudența CEDO, pentru a cădea sub incidenţa art. 3, un tratament trebuie să atingă un minim de gravitate.

Astfel, un tratament este catalogat ca fiind inuman atunci când a fost aplicat premeditat timp de mai multă vreme şi a cauzat dacă nu veritabile leziuni, atunci cel puțin vii suferinţe fizice sau morale.

Justiţie
Accesări: 1155

Într-o hotărâre pronunțată recent, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a stabilit că, atunci când vine vorba de o infracțiune intenționată săvârșită prin violență, nu se pune problema ca despăgubirile să acopere integral prejudiciile, dar nici nu trebuie să aibă valori derizorii. Cu alte cuvinte, statele membre trebuie să acorde o despăgubire oricărei victime a unei infracțiuni intenționate săvârșite prin violență, inclusiv celor care au reședința pe propriul teritoriu. Cu toate acestea, despăgubirea nu trebuie să acopere repararea integrală a prejudiciilor, însă cuantumul acesteia nu poate fi pur simbolic.

Potrivit Directivei 2004/80/CE a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind despăgubirea victimelor infracționalității „toate statele membre asigură că dispozițiile de drept intern prevăd existența unui sistem de despăgubire a victimelor infracțiunilor intenționate săvârșite prin violență pe teritoriile lor respective care să garanteze o despăgubire echitabilă și corespunzătoare a victimelor”.

Justiţie
Accesări: 1233

 

Fapta de furt săvârşită prin scoaterea/ruperea sistemului de siguranţă plasat pe bun întruneşte elementele de tipicitate ale infracţiunii de furt calificat prevăzute și sancționate de art. 228 alin. (1) raportat la art. 229 alin. (1) lit. e) din Codul penal.

În Monitorul Oficial nr. 691 din 3 august 2020, s-a publicat Decizia nr. 6 din 17 februarie 2020, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Bucureşti şi de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Problema de drept soluţionată diferit de instanţele judecătoreşti și care a stat la baza sesizării ICCJ  se referă la încadrarea juridică ce trebuie dată faptelor prin care se sustrăgeau din magazine și supermarketuri bunuri ce aveau integrate ori atașate un sistem de alarmă.

Justiţie
Accesări: 1531

     România, ca stat democratic european, promoveazã o politicã publicã integratã în materia consolidãrii integritãţii instituţionale, bazatã pe o atitudine proactivã orientatã spre reducerea costurilor corupţiei, dezvoltarea mediului de afaceri bazat pe concurenţã, creşterea încrederii publicului în justiţie şi administraţie, precum şi implicarea societãţii civile în procesele decizionale.

     La nivel guvernamental, a fost adoptată Hotărârea nr. 583 din 10 august 2016 privind aprobarea Strategiei naţionale anticorupţie pe perioada 2016 - 2020, a seturilor de indicatori de performanţă, a riscurilor asociate obiectivelor şi măsurilor din strategie şi a surselor de verificare, a inventarului măsurilor de transparenţă instituţională şi de prevenire a corupţiei, a indicatorilor de evaluare, precum şi a standardelor de publicare a informaţiilor de interes public. Strategia Naţională Anticorupţie (SNA), a fost publicată  în Monitorul Oficial nr. 644 din 23 august 2016.

Justiţie
Accesări: 2174

     

      În data de 11 aprilie 2019, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) s-a pronunțat în cauza C‑603/17 asupra unei cereri de decizie preliminară privind  interpretarea dispozițiilor titlului II secțiunea 5 (articolele 18-21) din Convenția privind competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materie civilă și comercială, semnată la 30 octombrie 2007, a cărei încheiere a fost aprobată în numele Comunității prin Decizia 2009/430/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2008 (denumită în continuare „Convenția de la Lugano II”).

Justiţie
Accesări: 3158

 

Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a dispus prin încheierea de şedinţă de la 28 noiembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 35.438/3/2016,  sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în baza art. 519 din Codul de procedură civilă, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea modului de interpretare a dispoziţiilor art. 182 şi art. 183 din Codul de procedură civilă, în sensul de a se stabili dacă acţiunea introdusă prin e-mail/fax, în ultima zi a termenului ce se socoteşte pe zile, după ora la care activitatea încetează la instanţă, este socotită a fi făcută în termen.

Justiţie
Accesări: 1523

În Monitorul Oficial nr. 786 din 4 octombrie 2017, s-a publicat Ordinul nr. 1.274/C/2.037/111/1.123/C/2017 privind modelul informării scrise înmânate suspecţilor sau inculpaţilor în cadrul procedurilor penale în care sunt privaţi de libertate sau persoanelor care sunt arestate în scopul executării unui mandat european de arestare privind modelul informării scrise înmânate suspecţilor sau inculpaţilor în cadrul procedurilor penale în care sunt privaţi de libertate sau persoanelor care sunt arestate în scopul executării unui mandat european de arestare.

Justiţie
Accesări: 1716

Raluca Prună, ministrul Justiției, a explicat luni, 7 noiembrie, proiectul privind cele trei zile de libertate care ar putea fi acordate condamnaților pentru fiecare 30 de zile executate în condiții necorespunzătoare. Ministrul a mai precizat că România trebuia să adopte măsuri încă din anul 2012. De asemenea, ministrul Justiției a mai adugat că speră "ca societatea să îi primească bine şi fără prejudecăţi pe aceşti oameni".

În ultimii ani, Curtea Europeană pentru drepturile omului a condamnat România în zeci de situaţii pentru că nu a respectat drepturile fundamentale ale omului.

Justiţie
Accesări: 1790

Avocatul Poporului solicită Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să dea o decizie care să unifice practica instanţelor care judecă solicitări în baza OG 105/1999. Este vorba despre Ordonanţa care reglementează "acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, cu modificările şi completările ulterioare", mai precis despre un articol din acest act normativ, referitor la calea de atac.
Instituţia explică în sesizarea adresată Înaltei Curţi că este necesară pronunţarea unui Recurs în Interesul Legii care să unifice opiniile legate de calea de atac exercitată împotriva hotărârilor pronunţate de prima instanţă. Astfel, Avocatul Poporului arată că că instanţele din ţară nu au puncte de vedere unitare legate de "interpretarea şi aplicarea articolului 7 alineatul 4 din Ordonanţa

Justiţie
Accesări: 1812

Pe lângă discuţiile legate strict de acţiunile pe care le fac deţinuţii în instanţă, uneori auditoriul din sălile de judecată poate afla şi despre viaţa acestora în spatele zidurilor. Despre condiţiile de "cazare" din unităţile de detenţie, despre sancţiunile primite, despre traiul de zi cu zi. O faţă mai puţin cunoscută, un adevăr care însă de fiecare dată are două variante: a deţinuţilor şi a cadrelor din penitenciare. Un exemplu îl reprezintă două procese intentate Penitenciarului Focşani vizavi de condiţiile de detenţie, unde deţinuţii au povestit ce s-a întâmplat după protestele din iulie, mărturisind totodată că şansele de reeducare sunt spre zero.
Într-unul dintre dosarele judecate la Judecătoria Focşani, un deţinut solicita ca instanţa să constate că i-au fost încălcate dreptur

Justiţie
Accesări: 2041

Pagina 3 din 3

Blog Contact