Este vorba despre Legea nr. 303 din 15 noiembrie 2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor și despre Legea nr. 304 din 15 noiembrie 2022 privind organizarea judiciară. Ambele au fost publicate în data de 16 noiembrie 2022 în Monitorul Oficial nr. 1102, respectiv 114. De asemenea, ambele acte normative își produc efectele începând cu 16-12-2022.

     Potrivit art. 1 din Legea nr. 303/2022, magistratura este activitatea judiciară desfăşurată de judecători în scopul înfăptuirii justiţiei şi de procurori în scopul apărării intereselor generale ale societăţii, a ordinii de drept, precum şi a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor. Judecătorii şi procurorii au calitatea de magistraţi. Cariera judecătorilor este separată de cariera procurorilor.

     Cu caracter de noutate, în noua lege a magistraților, sunt introduse dispoziții referitoare la durata cursurilor de formare profesională, precum și unele referitoare la durata stagiului judecătorilor și procurorilor stagiari.

     Astfel, legiutorul dispune în art. 24 din același act normativ, ca acele persoane având calitatea de Cursanţi ai Institutului Naţional al Magistraturii au calitatea de auditori de justiţie. Formarea profesională iniţială în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii constă în pregătirea teoretică şi practică a auditorilor de justiţie pentru a deveni judecători sau procurori. Durata cursurilor de formare profesională a auditorilor de justiţie este de 3 ani. La finalul cursurilor, auditorii de justiţie optează, în condiţiile prezentei legi, pentru posturile de judecători stagiari, respectiv procurori stagiari.

     Totodată, durata stagiului judecătorilor şi procurorilor stagiari este de un an. În perioada stagiului, judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să continue formarea profesională, sub coordonarea unui judecător sau procuror anume desemnat de preşedintele judecătoriei sau, după caz, de prim-procurorul parchetului de pe lângă judecătorie.

     Tot în materia cursurilor de formare profesională, dispozițiile art. 283 din Legea nr. 303/2022 ne aduc în lumină faptul că durata cursurilor de formare profesională a auditorilor de justiţie admişi la Institutul Naţional al Magistraturii în anii 2022-2024 este de 2 ani. În perioada formării la Institutul Naţional al Magistraturii, auditorii de justiţie efectuează stagii de practică în cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor, pentru a cunoaşte în mod direct activităţile pe care le desfăşoară judecătorii, procurorii şi personalul auxiliar de specialitate. Stagiile de practică ale auditorilor de justiţie trebuie să aibă o durată de minimum 3 luni în primul an şi de minimum 6 luni în al doilea an.

     În materia revocării din funcțiile de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunct şi adjunct al acestuia, procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, adjunct al acestora, procuror-şef de secţie al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism se face de către Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, art. 169 din lege aplicându-se în mod corespunzător. Ministrul justiţiei se poate sesiza din oficiu ori la cererea adunării generale a procurorilor acelui parchet sau la cererea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie sau al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, după caz.

     Însă, mai nou, decretul Preşedintelui României de revocare din funcţia de conducere poate fi atacat cu contestaţie de procurorul revocat din funcţie, în termen de 15 zile de la publicare, fără parcurgerea procedurii prealabile, la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. În cadrul procesului, care se judecă de urgenţă şi cu precădere, instanţa va putea verifica legalitatea şi temeinicia propunerii ministrului justiţiei de revocare din funcţia de conducere. Hotărârea pronunţată este definitivă.

     Referitor la Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, art. 1 din același act prevede că organizarea judiciară reprezintă ansamblul de principii şi reguli care guvernează funcţionarea instanţelor judecătoreşti şi parchetelor în activitatea judiciară, în scopul garantării respectării Constituţiei României, republicată, şi realizării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei prin înfăptuirea justiţiei ca serviciu public.

     Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege. Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei şi contribuie la buna organizare şi administrare a justiţiei prin atribuţiile şi competenţele sale. Ministerul Public reprezintă în activitatea judiciară interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor, exercitându-şi atribuţiile prin procurori constituiţi în parchete, în condiţiile legii.

     Cu titlul de noutate, legiutorul menționează Dosarul Electronic Național. În acest sens, art. 15 din Legea nr. 304/2022 prevede ca dosarele cauzelor aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti să se întocmească şi să se arhiveze în format hârtie. Fără a aduce atingere acestor dispoziţii, la nivelul instanţelor judecătoreşti se implementează, în condiţiile stabilite prin regulament adoptat prin ordin comun al ministrului justiţiei şi al preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, Dosarul Electronic Naţional, de natură să permită, cu respectarea legii, accesul părţilor, prin internet, la dosarul cauzei, comunicarea electronică a actelor de procedură, precum şi posibilitatea depunerii, în aceeaşi modalitate, a unor acte la dosarul cauzei. Dispoziţiile prezentei legi privind implementarea Dosarului Electronic Naţional la nivelul instanţelor judecătoreşti se aplică de la 1 ianuarie 2024.

     De asemenea, asistenţii judiciari sunt numiţi , conform art. 121 din Legea privind organizarea judiciară, de ministrul justiţiei, la propunerea Consiliului Economic şi Social, pentru un mandat de 5 ani, dintre persoanele cu o vechime în funcţii juridice de cel puţin 5 ani şi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

1. au cetăţenia română, domiciliul în România şi capacitate deplină de exerciţiu;
2. sunt licenţiate în drept şi dovedesc o pregătire teoretică corespunzătoare;
3. nu au antecedente penale, nu au cazier fiscal şi se bucură de o bună reputaţie;
4. cunosc limba română;
5. sunt apte, din punct de vedere medical şi psihologic, pentru exercitarea funcţiei.

     Restul prevederilor conținute de noua Lege nr. 303/2022, precum și de Legea nr. 304/2002 – AICI și AICI