Comisia specială pentru Legile justiției s-a reunit astăzi, 10 octombrie 2022, de la ora 12.30 pentru a dezbate Proiectul privind organizarea judiciară, proiect adoptat de Camera Deputaților la data de 27 septembrie 2022.

     Proiectul debutează cu prevederi ce vizează principiile organizării judiciare. Astfel, organizarea judiciară reprezintă ansamblul de principii şi reguli care guvernează funcţionarea instanţelor judecătoreşti şi parchetelor în activitatea judiciară, în scopul garantării respectării Constituției României, republicată, și realizării drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei prin înfăptuirea justiției ca serviciu public. Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege. Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei și contribuie la buna organizare și administrare a justiției prin atribuțiile și competențele sale. Ministerul Public reprezintă în activitatea judiciară interesele generale ale societății și apără ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor, exercitându-și atribuţiile prin procurori constituiţi în parchete, în condiţiile legii.

     În sfera accesului la justiție, proiectul subliniază că orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime în exercitarea dreptului său la un proces echitabil. Astfel, accesul la justiţie nu poate fi îngrădit.

     Toate persoanele sunt egale în faţa legii, fără privilegii şi fără discriminări. Justiţia se realizează în mod egal pentru toţi, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, opinie, apartenenţă politică, avere, origine, stare de sănătate ori condiţie socială sau de orice alte criterii discriminatorii.

     Totodată, toate persoanele au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, de către o instanţă imparţială şi independentă, constituită potrivit legii.

     De asemenea, potrivit proiectului privind organizarea judiciară, în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie funcţionează Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, ca structură autonomă, cu personalitate 30 juridică, specializată în combaterea criminalităţii organizate şi terorismului. Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism se bucură de independenţă operaţională și funcțională și își exercită atribuțiile pe întregul teritoriu al României. Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism are sediul în municipiul București. Atribuţiile, competenţa, structura, organizarea şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism sunt stabilite prin lege specială. Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism se încadrează cu procurori numiţi prin ordin al procurorului – şef al direcţiei, cu avizul Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în limita posturilor prevăzute în statul de funcţii, aprobat potrivit legii. Pentru a fi numiţi în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, procurorii trebuie să nu fi fost sancţionaţi disciplinar în ultimi 3 ani, cu excepţia cazurilor în care a intervenit radierea sancţiunii disciplinare, să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, o vechime de cel puţin 10 ani în funcţia de procuror sau judecător şi să fi fost declaraţi admişi în urma unui concurs. Concursul se organizează potrivit dispoziţiilor prezentei legi şi regulamentului aprobat prin hotărâre a Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii. La calcularea condiției minime de vechime pentru a participa la concurs nu se ia în considerare perioada în care procurorul a avut calitatea de auditor de justiție.

     De asemenea, proiectul conține prevederi referitoare la asistenţii judiciari. Aceștia sunt numiţi de ministrul justiţiei, la propunerea Consiliului Economic şi Social, pentru un mandat de 5 ani, dintre persoanele cu o vechime în funcţii juridice de cel puţin 5 ani şi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

1. au cetăţenia română, domiciliul în România şi capacitate deplină de exerciţiu;
2. sunt licenţiate în drept şi dovedesc o pregătire teoretică corespunzătoare;
3. nu au antecedente penale, nu au cazier fiscal şi se bucură de o bună reputaţie;
4. cunosc limba română;
5. sunt apte, din punct de vedere medical şi psihologic, pentru exercitarea funcţiei.

Forma integrală a Proiectului de Lege privind organizarea judiciară, adoptată de Camera Deputaților poate fi consultată AICI