Programele școlare, planurile-cadru și standardele naționale de evaluare vor fi elaborate și revizuite după o metodologie care stabilește inclusiv cum trebuie selectată materia, ce legătură trebuie să existe între competențe și evaluare și cât spațiu are profesorul pentru adaptarea activităților la nevoile elevilor. Metodologia din 4 august 2026 privind elaborarea/revizuirea și aprobarea documentelor de tip reglator ale curriculumului național, emisă de Ministerul Educației și Cercetării, a fost aprobată prin Ordinul nr. 4.617 din 4 august 2026, publicat în Monitorul Oficial nr. 765 din 9 septembrie 2026. Metodologia a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 765 bis din aceeași dată și a intrat în vigoare la 9 septembrie 2026.

     Sunt vizate planurile-cadru de învățământ, programele școlare pentru disciplinele, domeniile de studiu și modulele de pregătire obligatorii, programele pentru opționalele incluse în oferta națională și standardele naționale de evaluare asociate disciplinelor din trunchiul comun. Aceste documente au caracter obligatoriu în învățământul preuniversitar, iar elaborarea și revizuirea lor trebuie raportate explicit la profilul de formare al absolventului.

     Programele școlare, planurile-cadru și standardele naționale de evaluare vor fi elaborate și revizuite după o metodologie care stabilește inclusiv cum trebuie selectată materia, ce legătură trebuie să existe între competențe și evaluare și cât spațiu are profesorul pentru adaptarea activităților la nevoile elevilor. Metodologia din 4 august 2026 privind elaborarea/revizuirea și aprobarea documentelor de tip reglator ale curriculumului național, emisă de Ministerul Educației și Cercetării, a fost aprobată prin Ordinul nr. 4.617 din 4 august 2026, publicat în Monitorul Oficial nr. 765 din 9 septembrie 2026. Metodologia a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 765 bis din aceeași dată și a intrat în vigoare la 9 septembrie 2026.

     Sunt vizate planurile-cadru de învățământ, programele școlare pentru disciplinele, domeniile de studiu și modulele de pregătire obligatorii, programele pentru opționalele incluse în oferta națională și standardele naționale de evaluare asociate disciplinelor din trunchiul comun. Aceste documente au caracter obligatoriu în învățământul preuniversitar, iar elaborarea și revizuirea lor trebuie raportate explicit la profilul de formare al absolventului.

     Una dintre cerințele metodologiei privește chiar cantitatea și relevanța materiei pe care elevii trebuie să o parcurgă. Conținuturile programelor școlare trebuie selectate astfel încât să fie relevante pentru domeniul studiat și să fie evitată supraîncărcarea informațională. Numărul competențelor specifice trebuie, la rândul său, adaptat timpului alocat disciplinei, iar complexitatea acestora trebuie să crească progresiv, în funcție de vârsta și dezvoltarea elevilor. Se urmărește și un echilibru între învățarea teoretică și cea aplicativă, cu activități care să stimuleze gândirea critică, creativitatea și colaborarea.

     Programele școlare pentru disciplinele obligatorii vor avea o structură unitară la nivel național: notă de prezentare, competențe generale, competențe specifice, exemple de activități de învățare, conținuturi și sugestii metodologice. Competențele trebuie formulate astfel încât să fie măsurabile, iar cele specifice nu pot avea formulări identice pentru ani de studiu diferiți. Pentru fiecare competență specifică sunt prevăzute cel puțin două activități de învățare, acestea având rol de recomandare și orientare pentru profesori, nu de listă rigidă de activități obligatorii.

     Profesorii vor putea utiliza activitățile propuse în programă, le vor putea completa sau înlocui pentru a adapta demersul didactic situației concrete de la clasă. Metodologia cere ca programele să permită diferențierea învățării pentru elevii cu ritm înalt, pentru cei care au nevoie de activități remediale, pentru elevii aflați în risc de abandon sau pentru cei cu cerințe educaționale speciale. Sugestiile metodologice trebuie să includă și posibilități de adaptare pentru elevii supradotați ori cu aptitudini, precum și pentru desfășurarea procesului educațional în mediul online sau cu ajutorul noilor tehnologii.

     Evaluarea este legată direct de competențele urmărite. Standardele naționale trebuie să descrie nivelurile de performanță pe care elevii le pot demonstra prin cunoștințe, abilități și atitudini și să ofere repere comune pentru o evaluare mai obiectivă și comparabilă la nivel național. Aceste standarde vor sta și la baza instrumentelor de evaluare și vor putea fi utilizate inclusiv în evaluările și examenele naționale. În programele școlare, evaluarea continuă și formativă trebuie să aibă un rol important, fiind prevăzute inclusiv autoevaluarea și evaluarea între elevi.

     Nici elaborarea programelor școlare nu rămâne exclusiv în interiorul grupurilor care le redactează. Proiectele pentru disciplinele obligatorii sunt analizate științific de Comisiile Naționale de Specialitate pentru Curriculum, iar specialiștii și practicienii din domeniu pot fi implicați în dezbaterea lor. Proiectele pot fi transmise și altor instituții sau organizații cu experiență relevantă. Participarea la consultarea publică este deschisă tuturor persoanelor și instituțiilor interesate, iar propunerile primite sunt analizate și sintetizate într-un raport publicat pe site-ul Ministerului Educației și Cercetării. Dacă în urma consultării apar modificări substanțiale, forma revizuită poate fi supusă unei noi consultări publice.

    Metodologia stabilește și mecanismul prin care programele vor fi urmărite după aplicare. Ministerul monitorizează inclusiv problemele semnalate de profesori, rezultatele evaluărilor și examenelor naționale, impactul asupra performanțelor elevilor și respectarea echității educaționale. Revizuirea poate fi periodică sau extraordinară, iar perioada standard de valabilitate a programelor școlare nu poate depăși 8 ani, calculați de la momentul în care prima generație de elevi parcurge integral programa într-un an de studiu. O intervenție înainte de acest termen poate fi determinată, între altele, de modificări legislative, rezultate ale evaluărilor naționale sau internaționale care indică probleme sistemice ori evoluții sociale și economice semnificative.

     Pentru elevi, miza acestor prevederi se află mai puțin în procedura administrativă de aprobare și mai mult în felul în care vor arăta programele ajunse efectiv la clasă: materia selectată trebuie raportată la competențele urmărite, conținuturile trebuie să fie adecvate vârstei, activitățile pot fi adaptate nivelului de pregătire, iar evaluarea trebuie legată de ceea ce elevul știe și poate să facă. Pentru profesori, metodologia oferă repere atât pentru aplicarea programei, cât și pentru adaptarea activităților la situațiile concrete întâlnite la clasă.

În sinteză normativă:

• Programele școlare sunt construite în raport cu profilul absolventului și cu dezvoltarea progresivă a competențelor.
• Selectarea materiei trebuie să evite supraîncărcarea informațională și să țină seama de vârsta elevilor și de timpul alocat disciplinei.
• Profesorii pot adapta, completa sau înlocui activitățile de învățare recomandate în programă, în funcție de situația concretă a elevilor.
• Proiectele programelor pentru disciplinele obligatorii trec prin analiză de specialitate și consultare înainte de aprobare.
• Programele sunt monitorizate după aplicare, iar perioada standard de valabilitate nu poate depăși 8 ani în condițiile stabilite de metodologie.

Textul legal complet este disponibil AICI