Stiri Legislative

Începi lucrările prea devreme? Poți pierde întreaga finanțare pentru investiția în baterii

Investițiile în stocarea energiei electrice atrag tot mai mult interes, mai ales în contextul în care România pune la dispoziție fonduri nerambursabile pentru dezvoltarea instalațiilor autonome (stand-alone) de stocare în baterii. Pentru multe companii, atenția se îndreaptă firesc către valoarea finanțării și către condițiile tehnice ale proiectului. Există însă o cerință care poate decide soarta întregii investiții încă dinainte de semnarea contractului de finanțare.

Nu este vorba despre capacitatea bateriilor, despre tehnologia utilizată sau despre valoarea ajutorului solicitat, ci despre momentul în care sunt începute lucrările. O decizie aparent firească, luată din dorința de a grăbi implementarea proiectului, poate transforma o investiție eligibilă într-una care nu mai poate beneficia de niciun sprijin financiar.

Citește mai mult:

: Andreea CTCE; Economie; 28 Iulie 2026; Accesări: 55

Poate capitalul unui furnizor de pensii private să provină din bani împrumutați?

O societate intenționează să intre pe piața plății pensiilor private și dispune de resurse financiare pentru constituirea capitalului social. Poate utiliza un credit bancar pentru a acoperi aportul inițial? Poate primi fondurile necesare de la o altă companie din grup sau de la un investitor dispus să îi împrumute suma? Noua reglementare emisă de Autoritatea de Supraveghere Financiară răspunde fără echivoc acestor întrebări și impune reguli stricte privind proveniența capitalului social al furnizorilor de pensii private.

Aceste cerințe sunt prevăzute în Norma nr. 15 din 20 iulie 2026 privind capitalul social al furnizorilor de pensii private, emisă de Autoritatea de Supraveghere Financiară, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 613 din 27 iulie 2026, cu aplicare de la data intrării în vigoare a Legii nr. 2/2026 privind plata pensiilor private. Actul normativ stabilește regulile referitoare la constituirea, modificarea și verificarea capitalului social al furnizorilor de pensii private.

Citește mai mult:

: Andreea CTCE; Fiscalitate; 28 Iulie 2026; Accesări: 70

39.900 lei de la stat pentru tehnologie asistivă. Cine poate beneficia și ce poate cumpăra?

39.900 de lei. Aceasta este valoarea maximă pe care o poate avea un e-voucher destinat achiziționării tehnologiilor asistive și de acces pentru persoanele cu dizabilități. La prima vedere, atenția este atrasă de cuantumul sprijinului financiar. În realitate, miza noii metodologii nu este doar valoarea voucherului, ci modul în care acesta poate fi utilizat. Legiuitorul stabilește reguli detaliate privind produsele eligibile, condițiile în care acestea pot fi combinate și situațiile în care beneficiarul trebuie să suporte o parte din costul achiziției.

Aceste reguli sunt prevăzute în Metodologia de acordare a e-voucherelor pentru achiziționarea tehnologiilor asistive și de acces de către persoanele cu dizabilități – revizia 1, aprobată prin Ordinul Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități nr. 541 din 14 iulie 2026, publicat în Monitorul Oficial al României, nr. 605 din 24 iulie 2026. Metodologia stabilește cadrul de acordare și utilizare a e-voucherelor în cadrul proiectului „Incluziune socială pentru persoane cu dizabilități prin tehnologii asistive și de acces: TECH-ASSIST”.

Citește mai mult:

: Andreea CTCE; Sănătate; 28 Iulie 2026; Accesări: 73

Berea revine pe stadion, dar nu pentru toată lumea

Ani la rând, regula a fost simplă: alcoolul și stadionul nu aveau ce căuta în aceeași propoziție. Organizatorii știau că interdicția este aproape absolută, iar spectatorii nu aveau motive să se întrebe ce băuturi pot fi cumpărate în timpul unui meci. Legea nr. 154/2026 schimbă însă această perspectivă și introduce, pentru prima dată, un regim diferențiat al consumului de alcool în arenele sportive. Nu este vorba despre o liberalizare completă, ci despre un set de reguli care încearcă să împace două interese aparent opuse: experiența spectatorilor și obligația organizatorilor de a menține ordinea și siguranța.

Citește mai mult:

: Andreea CTCE; Evenimente; 28 Iulie 2026; Accesări: 63

Procedurile de urgență pentru echipamentele radio

Un producător finalizează un echipament radio destinat utilizării în cadrul unor operațiuni de intervenție. În mod obișnuit, produsul trebuie să parcurgă toate etapele necesare pentru a putea fi pus la dispoziție pe piață. Dar cum sunt gestionate situațiile în care, din cauza unei crize, astfel de echipamente trebuie să fie disponibile într-un timp foarte scurt? Există posibilitatea aplicării unor proceduri speciale sau regulile obișnuite rămân valabile indiferent de context?

Pentru a răspunde unor astfel de situații, Hotărârea Guvernului nr. 571 din 23 iulie 2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 611 din 27 iulie 2026, introduce în Hotărârea Guvernului nr. 740/2016 privind punerea la dispoziţie pe piaţă a echipamentelor radio, publicată în Monitorul Oficial nr. 836 din 21 octombrie 2016, un nou Capitol V^1, intitulat „Proceduri de urgență”. Modificarea are rolul de a reglementa cadrul juridic aplicabil exclusiv în perioada în care este activat regimul de urgență pe piața internă, instituind reguli speciale pentru anumite categorii de echipamente radio.

Citește mai mult:

: Andreea CTCE; Noutăţi legislative; 28 Iulie 2026; Accesări: 82

Codul penal schimbă regulile pentru minorii care comit infracțiuni

Un minor este condamnat pentru o infracțiune, iar instanța trebuie să stabilească măsura educativă pe care o va executa. Cât poate dura supravegherea? În ce condiții poate fi dispusă asistarea zilnică? Ce se întâmplă dacă o măsură privativă de libertate este înlocuită cu una neprivativă? Răspunsurile la aceste întrebări se modifică începând cu 23 iulie 2026, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 158 din 20 iulie 2026, care revizuiește mai multe dispoziții din Codul penal referitoare la răspunderea penală a minorilor.

Noua lege redefinește conținutul măsurii educative a stagiului de formare civică. Durata acesteia poate fi de cel mult șase luni, iar scopul este formulat mai clar: programul urmărește să îl ajute pe minor să înțeleagă consecințele legale și sociale ale săvârșirii de infracțiuni și să îl responsabilizeze cu privire la conduita sa viitoare.