Justiţie

Curtea Constituțională a României a dat publicității un comunicat de presă prin care a anunțat o decizie extrem de importantă și anume faptul că este necesar ca hotărârea judecătorească să fie redactată, motivată în fapt și în drept, la data pronunțării.

Astfel, întrunită în data de 7 aprilie 2021, CCR a soluționat și a admis, cu majoritate de voturi, excepția de neconstituționalitate privind dispozițiile art. 400 alin. (1), ale art. 405 alin. (3) și ale art. 406 alin. (1) și (2) din Codul de procedură penală, constatând că acestea sunt neconstituționale.

Justiţie
Accesări: 135

Înalta Curte de Casație și Justiție prin Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii s-a pronunțat cu privire la un recurs în interesul legii formulat de Avocatul Poporului.

Obiectul sesizării privește interpretarea și aplicarea neunitară a sintagmei «până la soluționarea contestației la executare» din cuprinsul dispozițiilor art. 719 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în sensul de a stabili dacă suspendarea executării se dispune până la soluționarea în primă instanță a contestației la executare sau până la soluționarea definitivă a acesteia.

Justiţie
Accesări: 128

O perioadă de gardă în regim de permanență trebuie să fie considerată timp de muncă dacă afectează semnificativ posibilitatea respectivului angajat de a gestiona în această perioadă timpul său liber, potrivit unui comunicat al Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) dat publicității  marți, 9 martie 2021.

Cu toate acestea, dificultățile organizatorice pe care le poate provoca o perioadă de gardă pentru lucrător și care sunt consecința unor elemente naturale sau a liberei alegeri a acestuia nu sunt pertinente.

Justiţie
Accesări: 194

     Administrația Națională a penitenciarelor a emis și publicat în Monitorul Oficial nr. 225 din 5 martie 2021 Metodologia privind organizarea şi desfăşurarea perioadei de practică din cadrul cursurilor de iniţiere a poliţiştilor de penitenciare debutanţi, aprobată prin Decizia nr. 412 din 25 februarie 2021, publicată, de asemenea, în același Monitor Oficial, Partea I, nr. 225 din 5 martie 2021. Prezenta metodologie reglementează modul de organizare şi desfăşurare a stagiilor de practică pentru poliţiştii de penitenciare debutanţi care participă la cursul de iniţiere.

Justiţie
Accesări: 134

Duminică, 28 februarie 2021, a intrat în vigoare Legea nr. 6 din 18 februarie 2021 care prevede stabilirea unor măsuri pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2017/1.939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO).

Actul normativ reglementează aspectele tehnice necesare funcționării efective a Parchetului European în România și instituie măsuri de armonizare a dispozițiilor normelor interne cu cele ale Regulamentului EPPO, cum ar fi cele în materie procesual penală ori cele de cooperare internațională în materie penală.

Justiţie
Accesări: 203

 

Începând de miercuri, 10 februarie 2021, a devenit obligatorie dezlegarea următoarei chestiuni de drept: „în interpretarea dispozițiilor art. 335 alin. (3) din Codul penal, care incriminează fapta unei persoane de a încredința un vehicul pentru conducerea pe drumurile publice unei persoane despre care știa că se află sub influența alcoolului, acestea trebuie să vizeze o persoană care să aibă o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge“.

Astfel, în Monitorul Oficial nr. 135 din 10 februarie 2021,  a fost publicată Decizia nr. 14 din 25 mai 2020 referitoare la interpretarea dispozițiilor art. 335 alin. (3) din Codul penal.

Justiţie
Accesări: 211

Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional, după cum rezultă din dispozițiile art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție.

Aceste prevederi nu aduc atingere însă, dreptului statelor de a adopta legile pe care le consideră necesare pentru a reglementa folosința bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contribuții sau a amenzilor.

Justiţie
Accesări: 178

În ședința din 25 ianuarie 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, legal constituit în cauză, a soluționat o sesizare  formulată de Curtea de Apel Brașov – Secția penală, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

Astfel, în dosarul nr. 2534/1/2020 a fost pronunțată Decizia nr. 4 din data de 25 ianuarie 2021, decizie care nu a fost încă publicată în Monitorul Oficial.

Justiţie
Accesări: 228

Curtea Constituțională a României a admis o excepție de neconstituționalitate, și a decis că dispozițiile art. 164 alin. (1) din Codul civil sunt neconstituționale.

Astfel, miercuri, în Monitorul Oficial nr. 88 din 27 ianuarie 2021, a fost publicată Decizia nr. 601 din 16 iulie 2020 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 164 alin. (1) din Codul civil.

Justiţie
Accesări: 1380

În Monitorul Oficial nr. 24 din 11 ianuarie 2021, a fost publicată Hotărârea din 7 iulie 2020, pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Michnea împotriva României.

Cererea reclamantului se referă la încălcarea dreptului său la respectarea vieţii sale de familie, în măsura în care o decizie a unei instanţe naționale i-a respins cererea de înapoiere a copilului său în Italia, unde îşi are domiciliul reclamantul şi unde locuiau el şi soţia lui la data naşterii copilului, în martie 2017.

În speță, Curtea de Apel Bucureşti a refuzat să dispună înapoierea copilului în Italia din motivul că nu se putea considera că reşedinţa obişnuită a copilului era în acea ţară.

Justiţie
Accesări: 223

În Monitorul Oficial nr. 1247 din 17 decembrie 2020, a fost publicată Hotărârea din 9 iunie 2020, pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Lascău împotriva României. România suferă, astfel, o nouă condamnare, de această dată pentru încălcarea art. 6 § 1 din Convenție,

Reclamantul s-a plâns de o încălcare a dreptului său la un proces echitabil, în cadrul procedurii penale desfășurate împotriva sa. Îi impută Înaltei Curți de Casație și Justiție faptul că l-a condamnat pentru luare de mită și pentru spălare de bani, în lipsa administrării nemijlocite de probe și mai cu seamă de mărturii.

Justiţie
Accesări: 285

 

În Monitorul Oficial nr. 1121 din 23 noiembrie 2020, a fost publicată Hotărârea pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Vereș împotriva României.

Asistăm astfel, la o nouă condamnare a României la CEDO pentru încălcarea articolului art. 3 din Convenție, potrivit căruia: „Nimeni nu poate fi supus torturii și nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante”.

Justiţie
Accesări: 375

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a pronunțat, recent, o hotărâre prin care a stabilit că Orange România SA a colectat și a stocat actele de identitate ale clienților săi fără ca aceștia să-și fi dat consimțământul în mod valabil.

În acest sens, instanța europeană a analizat contractele operatorului în care căsuța referitoare la acest consimțământ al clientului era bifată de operator înainte de semnarea înțelegerii.

Justiţie
Accesări: 344

 

Marți. 14 octombrie 2020, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a respins reclamația formulată de mai mulți cetățeni români de etnie maghiară, care acuzau o discriminare prin faptul că au fost obligați susțină două examene suplimentare la Bacalaureat: oral și scris în limba maternă. Este vorba de decizia pronunțată în Cauza  ÁDÁM și alții împotriva României, fiind disponibilă, la acest moment, doar în limba engleză.

Reclamanții sunt etnici maghiari care și-au întemeiat plângerea pe dispozițiile articolului 1 al Protocolului 12 la Convenție. Ei au susținut că li s-a aplicat un tratament discriminatoriu, în sensul că au fost obligați să susțină două examene suplimentare în aceeași perioadă de timp de care au beneficiat toți liceenii care au susținut examenul de Bacalaureat.

Justiţie
Accesări: 297

Camera Deputaților a votat, în data de 13 octombrie 2020, în  calitate de for decizional,  proiectul de lege privind confiscarea extinsă a bunurilor obținute prin infracțiuni. Acesta prevede că se dispune confiscarea extinsă asupra bunurilor dobândite de o persoană condamnată într-o perioadă de cinci ani înainte şi, dacă este cazul, după momentul săvârşirii infracţiunii, până la data emiterii actului de sesizare a instanţei.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul penal, în scopul transpunerii în legislaţia naţională a unor prevederi europene.

 

Justiţie
Accesări: 411

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a fost sesizat de către Secția I civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă (preluat de art. 483 alin. (2) Cod procedură civilă). Mai exact, instanța de trimitere a dorit să afle dacă din categoria cererilor privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, cu privire la care legea prevede că hotărârile judecătoreşti nu sunt supuse recursului, fac parte numai acţiunile întemeiate pe art. 538 Cod procedură penală sau şi cele întemeiate pe art. 539 Cod procedură penală.

Justiţie
Accesări: 207

În Monitorul nr. 743 din 17 august 2020 s-a publicat Hotărârea din 3 martie 2020, pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Convertito şi alţii împotriva României. Cererea ce a stat la baza acestei cauze priveşte anularea diplomelor de licenţă obţinute de către reclamanţi pentru nereguli administrative care au vizat procedura de înscriere în anul întâi de studii.

Reclamanţii au reproșat autorităţilor naţionale anularea imprevizibilă a diplomelor lor, pe motive care nu le puteau fi imputate, după ce îşi consacraseră şase ani studiilor universitare.

Justiţie
Accesări: 451

         

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a dat publicității un comunicat prin care informează că a demarat un proiect menit să dezvolte un sistem informatic de colectare integrată şi transfer în cazul datelor referitoare la criminalitatea organizată, care să asigure interconectarea instituţiilor cu atribuţii în domeniu.

Contractul de finanţare semnat are ca obiect acordarea unei finanţări nerambursabile de către Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Capacitate Administrativă pentru implementarea proiectului „Întărirea capacităţii de procesare şi analiză a datelor referitoare la criminalitatea organizată şi creşterea capacităţii administrative a Ministerului Public”.

Justiţie
Accesări: 395

Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunțat în cauza Mîțu împotriva Republicii Moldova (cererea nr. 23524/14), constatând încălcarea articolului 3 din Convenție sub aspect substanţial și procedural.

Potrivit art. 3 din Convenție, „nimeni nu poate fi supus torturii sau tratamentelor inumane ori degradante”. Însă, după cum reiese din jurisprudența CEDO, pentru a cădea sub incidenţa art. 3, un tratament trebuie să atingă un minim de gravitate.

Astfel, un tratament este catalogat ca fiind inuman atunci când a fost aplicat premeditat timp de mai multă vreme şi a cauzat dacă nu veritabile leziuni, atunci cel puțin vii suferinţe fizice sau morale.

Justiţie
Accesări: 505

Într-o hotărâre pronunțată recent, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a stabilit că, atunci când vine vorba de o infracțiune intenționată săvârșită prin violență, nu se pune problema ca despăgubirile să acopere integral prejudiciile, dar nici nu trebuie să aibă valori derizorii. Cu alte cuvinte, statele membre trebuie să acorde o despăgubire oricărei victime a unei infracțiuni intenționate săvârșite prin violență, inclusiv celor care au reședința pe propriul teritoriu. Cu toate acestea, despăgubirea nu trebuie să acopere repararea integrală a prejudiciilor, însă cuantumul acesteia nu poate fi pur simbolic.

Potrivit Directivei 2004/80/CE a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind despăgubirea victimelor infracționalității „toate statele membre asigură că dispozițiile de drept intern prevăd existența unui sistem de despăgubire a victimelor infracțiunilor intenționate săvârșite prin violență pe teritoriile lor respective care să garanteze o despăgubire echitabilă și corespunzătoare a victimelor”.

Justiţie
Accesări: 521

 

Fapta de furt săvârşită prin scoaterea/ruperea sistemului de siguranţă plasat pe bun întruneşte elementele de tipicitate ale infracţiunii de furt calificat prevăzute și sancționate de art. 228 alin. (1) raportat la art. 229 alin. (1) lit. e) din Codul penal.

În Monitorul Oficial nr. 691 din 3 august 2020, s-a publicat Decizia nr. 6 din 17 februarie 2020, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Bucureşti şi de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Problema de drept soluţionată diferit de instanţele judecătoreşti și care a stat la baza sesizării ICCJ  se referă la încadrarea juridică ce trebuie dată faptelor prin care se sustrăgeau din magazine și supermarketuri bunuri ce aveau integrate ori atașate un sistem de alarmă.

Justiţie
Accesări: 429

     România, ca stat democratic european, promoveazã o politicã publicã integratã în materia consolidãrii integritãţii instituţionale, bazatã pe o atitudine proactivã orientatã spre reducerea costurilor corupţiei, dezvoltarea mediului de afaceri bazat pe concurenţã, creşterea încrederii publicului în justiţie şi administraţie, precum şi implicarea societãţii civile în procesele decizionale.

     La nivel guvernamental, a fost adoptată Hotărârea nr. 583 din 10 august 2016 privind aprobarea Strategiei naţionale anticorupţie pe perioada 2016 - 2020, a seturilor de indicatori de performanţă, a riscurilor asociate obiectivelor şi măsurilor din strategie şi a surselor de verificare, a inventarului măsurilor de transparenţă instituţională şi de prevenire a corupţiei, a indicatorilor de evaluare, precum şi a standardelor de publicare a informaţiilor de interes public. Strategia Naţională Anticorupţie (SNA), a fost publicată  în Monitorul Oficial nr. 644 din 23 august 2016.

Justiţie
Accesări: 996
  1. CJUE – Contractul încheiat între o societate și directorul acesteia nu este un contract individual de muncă
  2. Actul care nu este socotit a fi depus în termen
  3. Un nou pas în cooperarea judiciară internaţională, în materia penală
  4. Reducerea pedepselor pentru deţinuţii care au fost închişi în celule mici, care nu respectă normele internaţionale

Pagina 1 din 2

Blog Contact