O societate intenționează să intre pe piața plății pensiilor private și dispune de resurse financiare pentru constituirea capitalului social. Poate utiliza un credit bancar pentru a acoperi aportul inițial? Poate primi fondurile necesare de la o altă companie din grup sau de la un investitor dispus să îi împrumute suma? Noua reglementare emisă de Autoritatea de Supraveghere Financiară răspunde fără echivoc acestor întrebări și impune reguli stricte privind proveniența capitalului social al furnizorilor de pensii private.

     Aceste cerințe sunt prevăzute în Norma nr. 15 din 20 iulie 2026 privind capitalul social al furnizorilor de pensii private, emisă de Autoritatea de Supraveghere Financiară, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 613 din 27 iulie 2026, cu aplicare de la data intrării în vigoare a Legii nr. 2/2026 privind plata pensiilor private. Actul normativ stabilește regulile referitoare la constituirea, modificarea și verificarea capitalului social al furnizorilor de pensii private.

     Principala direcție a normei privește originea fondurilor utilizate pentru constituirea capitalului social. Aportul nu poate proveni din credite, împrumuturi sau din sume puse la dispoziție de terți, indiferent de forma juridică sub care acestea sunt acordate. Legiuitorul urmărește ca fiecare participant la capitalul social să contribuie exclusiv cu fonduri proprii și provenite din surse licite, eliminând posibilitatea ca structura financiară a viitorului furnizor să fie construită pe resurse temporare sau greu de verificat.

     Reglementarea merge însă mai departe decât simpla interdicție a finanțării prin împrumut. Persoanele care solicită autorizarea trebuie să prezinte informații certe și credibile privind activitatea din care provin fondurile, istoricul acestora și documente care să permită urmărirea traseului banilor. Documentația trebuie să fie suficient de clară încât să nu existe neclarități cu privire la originea și transferul sumelor utilizate pentru constituirea capitalului social.

     Să presupunem că un grup de investitori dorește să înființeze o societate de plată a pensiilor private. Unul dintre acționari intenționează să își asigure aportul la capital prin contractarea unui credit bancar, iar altul propune ca suma necesară să fie acordată temporar sub forma unui împrumut de către o societate afiliată. Chiar dacă resursele financiare există și pot fi puse imediat la dispoziția societății, o asemenea structură nu respectă condițiile impuse de normă. Pentru obținerea autorizării, fiecare aport trebuie să provină din fonduri proprii, cu origine licită și documentată, fără utilizarea creditelor sau a sumelor furnizate de terți.

     Pe lângă verificarea provenienței banilor, Autoritatea de Supraveghere Financiară analizează și profilul fondatorilor sau al acționarilor. Evaluarea privește natura activității desfășurate, informațiile disponibile cu privire la tranzacțiile realizate și orice element care ar putea afecta desfășurarea prudentă a activității viitorului furnizor. Norma enumeră expres situațiile în care calitatea de fondator sau acționar nu este considerată adecvată, inclusiv existența unor suspiciuni privind spălarea banilor, finanțarea terorismului ori legături cu jurisdicții considerate necooperante de Grupul de Acțiune Financiară Internațională (FATF-GAFI).

     Filtrul aplicat asupra provenienței capitalului este completat de interdicții referitoare la sursa fondurilor. Norma exclude utilizarea sumelor provenite din jurisdicții care nu asigură transparența contabilă sau permit anonimatul acționarilor, din activități care încalcă legislația privind prevenirea și combaterea spălării banilor, precum și din partea persoanelor aflate sub sancțiuni internaționale ori condamnate pentru infracțiuni precum corupția, spălarea banilor, evaziunea fiscală sau alte fapte incompatibile cu administrarea prudentă a unui furnizor de pensii private. Pentru verificarea acestor cerințe, fiecare participant relevant la capitalul social trebuie să transmită documente justificative către A.S.F., inclusiv dovada vărsării aportului în numerar, declarația privind proveniența capitalului și chestionarul prevăzut de normă. În cazul persoanelor fizice, participația cumulată nu poate depăși 5% din capitalul social al furnizorului.

     Noile reguli reflectă preocuparea autorității de supraveghere pentru stabilitatea financiară și integritatea pieței pensiilor private. Verificarea provenienței capitalului social nu reprezintă o simplă formalitate administrativă, ci o condiție esențială pentru autorizarea furnizorilor și pentru consolidarea încrederii într-un domeniu care administrează economiile destinate perioadei de pensionare.

În sinteză normativă:

• Capitalul social al furnizorilor de pensii private trebuie constituit exclusiv din fonduri proprii și provenite din surse licite, fără utilizarea creditelor, împrumuturilor sau a sumelor puse la dispoziție de terți.
• Solicitanții au obligația de a prezenta documente și informații care permit verificarea clară a originii și traseului fondurilor utilizate pentru aportul la capitalul social.
• Autoritatea de Supraveghere Financiară evaluează proveniența capitalului, activitatea fondatorilor și orice element care poate afecta administrarea prudentă a furnizorului de pensii private.
• Nu pot fi utilizate fonduri provenite din jurisdicții neconforme, din activități care încalcă legislația privind prevenirea și combaterea spălării banilor sau de la persoane aflate în situațiile expres prevăzute de normă.
• Documentația depusă pentru autorizare include dovada vărsării aportului, declarația privind proveniența capitalului și chestionarul participanților la capitalul social, în condițiile stabilite de normă.

Textul integral al Normei nr. 15/2026, precum și legislația privind plata pensiilor private, pot fi consultate AICI