Pasagerul nu are dreptul de a fi compensat dacă zborul său este deviat de către compania aeriană, către un aeroport aflat în imediata apropiere a aeroportului de destinație a stabilit, printr-o hotărâre recentă, Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

Cu toate acestea, compania aeriană trebuie să suporte, din proprie inițiativă, costul transferului pasagerului spre aeroportul de destinație prevăzut inițial sau, dacă este cazul, spre o altă destinație apropiată, convenită cu acesta.

Reamintim că instanțele naționale din cadrul Uniunii Europene trebuie să soluționeze cauzele asemănătoare cu care ar putea fi sesizate în conformitate cu hotărârea CJUE.

Cererea de decizie preliminară a fost formulată în cadrul unui litigiu între un pasager, pe de o parte, și Austrian Airlines AG, pe de altă parte, în legătură cu o cerere de compensare a neplăcerilor rezultate din devierea unui zbor spre un aeroport de destinație diferit de cel prevăzut inițial, dar situat în aceeași zonă geografică.

Petentul a solicitat o compensație forfetară de 250 de euro din cauza devierii zborului său Viena-Berlin. Inițial, acest zbor trebuia să aterizeze pe aeroportul Berlin Tegel, însă a aterizat în cele din urmă pe aeroportul Berlin Schönefeld cu o întârziere de aproape o oră. Austrian Airlines nu a oferit pasagerului un transport complementar și nici suportarea costului transferului între aceste două aeroporturi, primul fiind situat în landul Berlin, în vreme ce aeroportul Berlin Schönefeld este situat în landul vecin Brandebourg.

     Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis că simpla deviere a zborului, cauzată de împrejurări excepționale, către un aeroport apropiat, nu conferă pasagerului un drept la o compensație forfetară de 250, 400 sau 600 de euro.

     Trebuie menționat că prin aeroport apropiat, CJUE înțelege un aeroport aflat în imediata apropiere a aceluiași oraș, aceleiași aglomerații urbane sau aceleiași regiuni care constituie aeroportul de destinație.

     Mai mult, trebuie reținut faptul că, potrivit hotărârii CJUE, condițiile meteorologice incompatibile cu desfășurarea zborului în cauză sau cu aterizarea pe aeroportul de destinație reprezintă circumstanțe excepționale, care exonerează compania aeriană de o astfel de răspundere financiară.

     Cu toate acestea, pasagerul dispune, în principiu, de un drept la o compensație forfetară atunci când ajunge la destinația sa finală. Astfel, compania aeriană este obligată să se ofere, din proprie inițiativă, să suporte costul transferului spre aeroportul de destinație prevăzut inițial sau, dacă este cazul, spre o altă destinație apropiată, convenită cu pasagerul.

     Doar în cazul în care compania aeriană nu acoperă acest cost, pasagerul are dreptul la rambursarea sumelor pe care le-a plătit și care, având în vedere împrejurările proprii fiecărei spețe, se dovedesc necesare, adecvate și rezonabile pentru a remedia deficiența companiei aeriene. În schimb, încălcarea obligației de suportare a costului nu conferă pasagerului un drept la o compensație forfetară de 250, de 400 sau de 600 de euro.

     Așadar, articolul 8 alineatul (3) din Regulamentul nr. 261/2004 trebuie interpretat în sensul că încălcarea de către operatorul efectiv de transport aerian a obligației sale de a suporta costul transferului unui pasager de la aeroportul alternativ spre aeroportul prevăzut inițial sau spre o altă destinație convenită cu pasagerul nu conferă acestuia din urmă dreptul la o compensație forfetară în temeiul articolului 7 alineatul (1) din acest regulament.

     În schimb, această încălcare dă naștere, în beneficiul pasagerului menționat, unui drept la rambursarea sumelor plătite de acesta și care, având în vedere împrejurările proprii fiecărei spețe, se dovedesc necesare, adecvate și rezonabile pentru a remedia deficiența operatorului de transport.

Cererea de decizie preliminară poate fi accesată AICI, iar hotărârea AICI.