Ani la rând, regula a fost simplă: alcoolul și stadionul nu aveau ce căuta în aceeași propoziție. Organizatorii știau că interdicția este aproape absolută, iar spectatorii nu aveau motive să se întrebe ce băuturi pot fi cumpărate în timpul unui meci. Legea nr. 154/2026 schimbă însă această perspectivă și introduce, pentru prima dată, un regim diferențiat al consumului de alcool în arenele sportive. Nu este vorba despre o liberalizare completă, ci despre un set de reguli care încearcă să împace două interese aparent opuse: experiența spectatorilor și obligația organizatorilor de a menține ordinea și siguranța.

     Aceste modificări sunt cuprinse în Legea nr. 154 din 20 iulie 2026 pentru modificarea și completarea Legii nr. 4/2008 privind prevenirea și combaterea violenței cu ocazia competițiilor și a jocurilor sportive și de modificare a Legii nr. 60/1991 privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 592 din 20 iulie 2026, care modifică Legea nr. 4 din 9 ianuarie 2008 privind buna organizare și desfășurarea competițiilor și a jocurilor sportive, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 24 din 11 ianuarie 2008.

     Prima concluzie care se desprinde din noile dispoziții este că interdicția generală privind alcoolul dispare. În locul ei apare o soluție de compromis. Organizatorii pot comercializa băuturi cu o concentrație alcoolică de cel mult 5,5%, însă numai dacă respectă condițiile impuse de lege. Aceste băuturi trebuie servite exclusiv în pahare din hârtie sau din material plastic, iar spectatorii trebuie informați prin afișe privind consumul responsabil.

     La prima vedere, modificarea pare una minoră. În realitate, ea schimbă întreaga filozofie a reglementării. Legiuitorul nu mai tratează consumul de alcool ca pe o situație care trebuie exclusă în orice împrejurare, ci ca pe o activitate care poate fi permisă atunci când riscurile sunt controlate. De aceea, accentul cade nu doar pe tipul băuturilor comercializate, ci și pe modul în care acestea ajung la spectatori. Recipientele, informarea publicului și organizarea punctelor de vânzare devin elemente ale sistemului de securitate al stadionului, nu simple detalii logistice.

     Cea de-a doua noutate este chiar mai interesantă. Pentru prima dată, legea consacră un regim juridic distinct pentru lojele și zonele de ospitalitate premium. Aceste spații nu mai sunt tratate la fel ca tribunele destinate publicului larg. Dacă accesul este exclusiv și controlat, iar zona este separată de restul stadionului, organizatorul poate servi băuturi alcoolice fără limita de 5,5% și chiar în recipiente din sticlă. Această diferență nu reprezintă un privilegiu acordat unei categorii de spectatori, ci rezultatul unei evaluări juridice a riscurilor. Într-o zonă cu acces controlat, unde numărul persoanelor este limitat și supravegherea este permanentă, legiuitorul apreciază că pot fi aplicate reguli diferite față de cele necesare într-o peluză cu mii de suporteri. Tocmai de aceea derogarea este însoțită de obligații suplimentare privind controlul accesului, colectarea recipientelor și respectarea interdicțiilor referitoare la minori și persoanele aflate în stare vădită de ebrietate.

     Dincolo de subiectul alcoolului, modificările transmit un mesaj mai amplu. Organizarea unui eveniment sportiv nu mai înseamnă doar asigurarea ordinii în timpul meciului, ci administrarea întregii experiențe a spectatorului. În aceeași lege apar obligații privind afișarea mesajelor de informare, accesibilizarea arenelor pentru persoanele cu nevoi speciale, introducerea zonelor „safe standing”, menținerea descuiată a porților de evacuare și supravegherea acestora de către agenți special desemnați. Toate aceste măsuri fac parte din aceeași logică legislativă: reducerea riscurilor fără afectarea desfășurării normale a competiției.

     Pentru cluburi și organizatori, impactul este imediat. Regulamentele interne, contractele cu operatorii care gestionează alimentația publică, procedurile privind servirea băuturilor și chiar amenajarea punctelor de vânzare trebuie reevaluate. În lipsa acestor adaptări, simpla existență a posibilității de comercializare a unor băuturi alcoolice nu este suficientă pentru respectarea noilor cerințe legale.

     În același timp, spectatorii nu trebuie să interpreteze aceste modificări ca pe o eliminare a restricțiilor existente. Dimpotrivă, legea stabilește în detaliu cine poate comercializa băuturi alcoolice, ce tip de băuturi sunt permise, în ce recipiente pot fi servite și în ce zone ale stadionului se aplică reguli diferite. Libertatea acordată este însoțită de responsabilități sporite, iar organizatorii devin principalii garanți ai respectării acestui echilibru.

În sinteză normativă:

• Comercializarea băuturilor alcoolice în arena sportivă este permisă numai pentru băuturile cu o concentrație de cel mult 5,5% alcool și în condițiile expres prevăzute de lege.
• Organizatorii au obligația de a afișa mesaje privind consumul responsabil și de a distribui băuturile permise numai în pahare din hârtie sau din material plastic.
• Zonele de ospitalitate premium beneficiază de un regim juridic distinct privind servirea și consumul băuturilor alcoolice, datorită accesului exclusiv și controlat.
• În aceste zone rămân aplicabile interdicțiile privind servirea băuturilor alcoolice minorilor și persoanelor aflate în stare vădită de ebrietate.
• Organizatorii trebuie să adapteze procedurile interne și măsurile de securitate pentru aplicarea noilor reguli privind comercializarea și consumul băuturilor alcoolice.

Dispozițiile cuprinse în forma consolidată la zi a Legii nr. 4/2008 privind buna organizare şi desfăşurare a competiţiilor şi a jocurilor sportive, disponibile AICI