Violenţa sexuală este omniprezentă; este un fenomen structural şi global care nu are bariere naţionale. Această formă de violenţă apare în fiecare cultură, la toate nivelurile societăţii şi în fiecare stat al lumii. Datele relevante cuprinse în studiile internaţionale indică faptul că cel puţin o femeie din cinci a suferit o tentativă sau un viol, comise de către un partener intim în timpul vieţii. În plus, până la o treime dintre femei, atunci când povestesc despre prima lor experienţă sexuală, afirmă că au fost forţate. Deşi marea majoritate a victimelor sunt femei, bărbaţii şi copii de ambele sexe se confruntă, de asemenea, cu situaţii de violenţă sexuală. Prin urmare, fără echivoc violenţa sexuală poate fi privită ca o problemă globală, nu numai în sens geografic, ci şi în ceea ce priveşte vârsta şi sexul categoriilor afectate de acest tip de violenţă.

     Violenţa sexuală are loc într-o varietate de circumstanţe şi locuri cum ar fi: locuinţă, locul de muncă, şcoală şi comunitate. În multe cazuri, acest tip de violenţă începe încă de la vârste fragede, din copilărie sau din adolescenţă. O rată ridicată de iniţiere sexuală forţată a fost raportată în cadrul studiilor realizate la nivelul populaţiei, realizate în zone foarte diverse ale globului precum: Camerun, Caraibe, Peru, Noua Zeelandă, Africa de Sud şi Tanzania. Conform acestor studii, între 9% şi 37% dintre adolescente şi între 7% şi 30% dintre adolescenţi au raportat constrângeri sexuale din partea membrilor familiei, ale profesorilor, prietenilor sau străinilor.

     Violenţa sexuală are un impact negativ semnificativ asupra sănătăţii persoanelor fizice şi a populaţiei. Potenţiale consecinţe asupra sănătăţii reproducerii şi sexuale sunt numeroase: infecţii cu transmitere sexuală, denumite în continuare ITS, virusul imunodeficienţei umane/sindromul imunodeficienţei dobândite, denumit în continuare HIV/SIDA, precum şi risc crescut pentru adoptarea unor comportamente sexuale riscante, de exemplu, implicare sexuală timpurie şi crescută şi expunerea la parteneri mai mari şi mai mulţi, sarcini nedorite. De asemenea, consecinţele violenţei sexuale asupra sănătăţii mintale pot fi la fel de grave şi de lungă durată. Victimele abuzurilor sexuale sunt mai predispuse la depresie, consum de substanţe interzise, alcool, tulburare de stres posttraumatic, denumită în continuare PTSD, şi sinucidere decât persoanele care nu au fost abuzate. Abuzul sexual la nivel mondial este o cauză majoră a PTSD, reprezentând aproximativ 33% din cazuri la femei şi 21% din cazuri la bărbaţi.

     Toate cele de mai sus au dus la necesitatea emiterii Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea violenței sexuale “SINERGIE” – 2021-2030, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 592 din 27 mai 2021 privind aprobarea Strategiei naţionale pentru prevenirea şi combaterea violenţei sexuale "SINERGIE" 2021-2030 şi a Planului de acţiuni pentru implementarea Strategiei naţionale pentru prevenirea şi combaterea violenţei sexuale "SINERGIE" 2021-2030 și publicate în Monitorul Oficial nr. 608 din 18 iunie 2021.

     Potrivit cap. I din Strategia națională pentru prevenirea şi combaterea violenţei sexuale, formele de violenţă sexuală includ, dar nu se limitează la:

1. viol;
2. pornografia din răzbunare - revenge porn;
3. sclavie sexuală;
4. hărţuire sexuală, inclusiv cereri de favoruri sexuale în schimbul promovării la locul de muncă sau promovarea în unităţile şcolare superioare;
5. trafic de persoane în scopul prostituţiei forţate;
6. expunere forţată la pornografie;
7. sarcina forţată;
8. sterilizare forţată;
9. avort forţat;
10. căsătoria forţată;
11. mutilarea genitală a femeilor;
12. testarea forţată a virginităţii.

     Deşi orice persoană poate fi victimizată sexual, există unele persoane sau grupuri de indivizi care pot fi mai vulnerabili ca victime ale violenţei interpersonale şi, în special, ale violenţei sexuale. Acestea includ:

1. femei, în special cele aflate în relaţii abuzive, cele dependente economic şi social de partener;
2. copii, fete şi băieţi, precum şi tineri, inclusiv cei aflaţi în centre de plasament;
3. bărbaţi şi femei cu dizabilităţi fizice şi psihice, din familie sau din centrele rezidenţiale;
4. persoane aflate în închisoare sau în detenţie;
5. persoane cu dependenţă de droguri sau alcool;
6. persoane cu istoric de viol sau abuz sexual care au avut calitatea de victimă a unui viol sau a unei alte forme de agresiune sexuală;
7. persoane implicate în prostituţie sau în producerea şi difuzarea de materiale pornografice, persoanele traficate în scopul exploatării sexuale;
8. persoane fără adăpost.

     Direcțiile strategice de acțiune, cuprinse în cap. III din Strategia Națională pentru prevenirea şi combaterea violenţei sexuale "SINERGIE" 2021-2030, cuprind:

• informarea şi pregătirea membrilor comunităţilor şi a partenerilor sociali în scopul realizării prevenirii primare prin sprijinirea educaţiei la toate nivelurile, a evenimentelor de informare, a instruirilor/formărilor continue specifice, dezvoltarea iniţiativelor Uniunii Europene, facilitarea informării prin mijloace inovative, inclusiv prin mijloace electronice şi utilizarea resurselor mass-media;
• pregătirea şi instruirea reprezentanţilor administraţiei publice centrale şi locale, a tuturor profesioniştilor cu atribuţii în domeniu în scopul întăririi capacităţii instituţionale şi a capacităţii de intervenţie pentru realizarea prevenirii secundare şi terţiare şi a măsurilor de sprijin şi protecţie pentru victimele violenţei sexuale. Includerea acestui subiect în strategiile şi programele de dezvoltare regională, judeţeană şi locală;
• întărirea colaborării şi consolidarea parteneriatelor interinstituţionale în scopul abordării integrate şi formulării unui răspuns adecvat la problematica violenţei sexuale prin diferite mijloace, inclusiv prin elaborarea şi implementarea în parteneriat a unor acţiuni şi/sau programe/proiecte specifice;
• promovarea perspectivei de gen la toate nivelurile şi în toate tipurile de intervenţii în abordarea violenţei sexuale ca formă a violenţei de gen, includerea unor măsuri concrete în strategiile judeţene şi locale;
• cunoaşterea şi cuantificarea reală a fenomenului violenţei sexuale (date statistice relevante şi actualizate, analize, studii, cercetări sociologice, studii psihologice, studii şi lucrări de criminologie/criminalistică), identificarea şi preluarea exemplelor de bună practică din alte state şi dezvoltarea cooperării bilaterale/multilaterale în vederea realizării transferului de know-how;
• îmbunătăţirea capacităţii de monitorizare/evaluare/ raportare a Strategiei naţionale pentru prevenirea şi combaterea violenţei sexuale „SINERGIE“ 2021-2030.

Procedurile de monitorizare, evaluare și raportare realizabile în cadrul Strategiei naționale pentru prevenirea şi combaterea violenţei sexuale, precum și restul prevederilor în materie - AICI