Miercuri, 26 mai 2021, Comisia Europeană a publicat orientările cu privire la modul în care Codul de bune practici privind dezinformarea ar trebui consolidat pentru a deveni un instrument mai eficace de combatere a dezinformării.

Orientările stabilesc, potrivit unui comunicat, așteptările Comisiei, solicitându-se angajamente mai ferme din partea semnatarilor și prevăd o participare mai largă la cod. Pe baza unui cadru de monitorizare solid și a unor indicatori de performanță clari, semnatarii ar trebui să reducă stimulentele financiare în favoarea dezinformării, să le permită utilizatorilor să își asume un rol activ în prevenirea răspândirii acesteia, să coopereze mai bine cu verificatorii de fapte din toate statele membre și în toate limbile UE și să le ofere cercetătorilor un cadru pentru accesul la date.

Obiectivul acestei abordări a UE este de a crea mai multă transparență și o mai mare asumare a răspunderii în mediul online și de a responsabiliza cetățenii. Criza provocată de pandemia de COVID-19 a ilustrat în mod clar amenințările și provocările pe care le reprezintă dezinformarea pentru societățile noastre. Potrivit comunicatului, „infodemia” a generat riscuri substanțiale pentru sistemele de sănătate personale și publice, pentru gestionarea crizelor, pentru economie și societate.

Orientările care pledează în favoarea consolidării codului, astfel cum au fost prezentate în comunicat, sunt următoarele:

1. o mai mare participare, cu angajamente adaptate circumstanțelor specifice: Comisia invită platformele existente și emergente active în UE, părțile interesate relevante din ecosistemul publicitar online (de exemplu, bursele de anunțuri publicitare, furnizorii de tehnologie publicitară, mărcile care beneficiază de publicitate), serviciile de mesagerie privată, precum și părțile interesate care pot contribui cu resurse sau expertiză la funcționarea eficace a codului să adere la cod.
2. privarea de fonduri a dezinformării: Platformele și actorii din ecosistemul publicitar online trebuie să își asume responsabilitatea și să colaboreze mai eficace pentru a priva de fonduri dezinformarea, în special prin schimbul de informații privind reclamele refuzate de unul dintre semnatari ca fiind surse de dezinformare, prin îmbunătățirea transparenței și a mecanismelor de tragere la răspundere în ceea ce privește plasarea anunțurilor publicitare și prin interzicerea participării actorilor care postează în mod sistematic conținut dovedit ulterior ca fiind mincinos.
3. asigurarea integrității serviciilor: Codul consolidat ar trebui să includă în sfera sa de aplicare formele actuale și emergente de comportament manipulativ utilizate pentru a răspândi dezinformarea (cum ar fi roboții software, conturile false, campaniile de manipulare organizate, piratările de conturi) și ar trebui să includă angajamente personalizate în vederea garantării transparenței și a asumării răspunderii în legătură cu măsurile luate pentru a reduce efectele manipulării.
4. echiparea utilizatorilor cu mijloacele adecvate pentru a putea înțelege și semnala situațiile în care se confruntă cu acte de dezinformare: Utilizatorii trebuie să aibă acces la instrumente care să le permită să înțeleagă mai bine mediul online și să navigheze în acest mediu în condiții de siguranță. Codul consolidat ar trebui, de asemenea, să sporească vizibilitatea informațiilor fiabile de interes public și să avertizeze utilizatorii care au interacționat cu conținuturi semnalate ca fiind false de către verificatorii de fapte.
5. lărgirea sferei de aplicare a verificării faptelor și asigurarea unui acces sporit la date pentru cercetători: Noul cod ar trebui să includă o mai bună cooperare cu verificatorii de fapte și să lărgească sfera de aplicare a verificărilor în toate țările și în toate limbile UE. Codul consolidat ar trebui, de asemenea, să includă un cadru solid pentru accesul cercetătorilor la date.
6. un cadru solid de monitorizare: Codul consolidat ar trebui să includă un cadru de monitorizare îmbunătățit, bazat pe indicatori-cheie de performanță clari care să măsoare rezultatele și impactul acțiunilor întreprinse de platforme, precum și impactul global al codului asupra dezinformării în UE. Platformele ar trebui să prezinte periodic rapoarte Comisiei cu privire la măsurile luate și la indicatorii-cheie de performanță relevanți. Informațiile și datele ar trebui furnizate de platforme în formate standardizate și ar trebui defalcate pentru fiecare stat membru în parte.

Comunicatul este disponibil AICI, iar orientările pot fi consultate în limba engleză, AICI.