Comunicările audiovizuale cu caracter educativ joacă un rol esențial în prevenirea și combaterea consumului și traficului de droguri, precum și a traficului de persoane. Acestea au puterea de a transmite mesaje clare, emoționante și de impact către publicul larg, în special către tineri, care sunt cei mai vulnerabili în fața acestor fenomene.

     Legea audiovizualului nr. 504 din 11 iulie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 534 din 22 iulie 2002, prevede că dreptul de furnizare şi dreptul de retransmisie a oricărui serviciu media audiovizual ale unui furnizor de servicii media audiovizuale care se află sub jurisdicţia României sunt recunoscute şi garantate în condiţiile prezentei legi. Actul normativ a fost recent modificat de Legea nr. 27 din 24 martie 2025 pentru modificarea şi completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002, publicată în Monitorul Oficial nr. 261 din 25 martie 2025.

     Se consideră furnizor de servicii media audiovizuale aflat sub jurisdicţia României:

1. orice furnizor de servicii media audiovizuale stabilit în România în conformitate cu prevederile alin. (3) al art. 2 din lege;
2. orice furnizor de servicii media audiovizuale care îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin. (4) al art. 2 din lege.

     Prevederile prezentei legi se aplică şi următoarelor categorii:

1. furnizorilor de platformă de partajare a materialelor video aflaţi sub jurisdicţia României;
2. furnizorilor de platformă de partajare a materialelor video aflaţi sub jurisdicţia unui stat care nu este membru al Uniunii Europene, dar al cărui conţinut poate fi accesat pe teritoriul României.

     Potrivit noiii dispoziții introduse de către legiutor, comunicarea comercială audiovizuală este reprezentată de acele imagini cu sau fără sunet care sunt destinate să promoveze, direct sau indirect, bunurile, serviciile sau imaginea unei persoane fizice sau juridice care desfăşoară o activitate economică, aceste imagini însoţind sau fiind incluse într-un program sau într-un material video generat de utilizator în schimbul unei plăţi sau al unei retribuţii similare unei plăţi ori în scopul autopromovării; formele de comunicare comercială audiovizuală includ, printre altele, publicitatea radiodifuzată sau televizată, sponsorizarea, teleshoppingul şi plasarea de produse.

     Pentru a avea impact, comunicările trebuie să:

• Folosească limbaj accesibil, imagini sugestive și personaje cu care publicul se poate identifica.
• Se bazeze pe mărturii reale sau pe simulări dramatice inspirate din cazuri autentice.
• Încurajeze gândirea critică și empatia.

     Este introdus, de asemenea, cap. III^7 în textul legii, cu denumirea de “Comunicări audiovizuale cu caracter educativ privind consecinţele dăunătoare ale consumului şi traficului de droguri şi ale traficului de persoane, precum şi importanţa prevenirii şi combaterii acestor fenomene”. Potrivit acestuia, comunicările audiovizuale cu caracter educativ privind consecinţele dăunătoare ale consumului şi traficului de droguri şi ale traficului de persoane şi importanţa prevenirii şi combaterii acestor fenomene trebuie să respecte următoarele condiţii:

1. să informeze cetăţenii cu privire la consecinţele dăunătoare ale consumului şi traficului de droguri şi ale traficului de persoane;
2. să informeze cetăţenii cu privire la existenţa centrelor de dezintoxicare pentru consumatorii de droguri;
3. să prevină cetăţenii cu privire la posibilitatea inserării diverselor substanţe cu efecte psihedelice în paharele de băutură lăsate nesupravegheate în localuri, cluburi sau alte spaţii aglomerate, precum şi la metodele utilizate pentru recrutarea victimelor traficului de persoane;
4. să fie adaptate la strategiile statului român în privinţa prevenirii şi combaterii consumului şi traficului de droguri şi a traficului de persoane.

     Conţinutul şi elaborarea comunicărilor audiovizuale cu caracter educativ se stabilesc de către Consiliu, după consultarea cu organismele care sunt implicate, la nivel naţional, în prevenirea şi combaterea consumului şi traficului de droguri şi a traficului de persoane. Consiliul iniţiază discuţii cu radiodifuzorii în vederea pregătirii campaniei de informare publică şi selectează posturile de radio şi de televiziune aflate în jurisdicţia României, care deţin licenţă audiovizuală şi au avut în structura de programe emisiuni informative, culturale şi educative de interes public, în ordinea audienţei, pentru publicul-ţintă, cu vârste între 10 şi 50 de ani, ca medie pe tot anul anterior desfăşurării campaniei. Campania de informare publică se va derula lunar.

     Cu 30 de zile înainte de data începerii campaniei de informare publică, Consiliul trimite posturilor de radio şi de televiziune selectate materialele de informare în scopul adaptării acestora la grila de programe.

     Pentru zonele în care populaţia minoritară depăşeşte procentul de 10% din totalul populaţiei, furnizorii de servicii de televiziune şi de radiodifuziune care, conform licenţei audiovizuale, transmit în limba minorităţilor naţionale vor difuza mesajele stabilite de Consiliu, în limbile respectivelor minorităţi. În termen de 60 de zile de la data finalizării fiecărei campanii de informare, Consiliul publică un raport de monitorizare care conţine numărul zilnic de difuzări ale comunicărilor audiovizuale cu caracter educativ de către posturile de radio şi de televiziune selectate, intervalele orare de difuzare, precum şi impactul pe care întreaga campanie l-a avut, măsurat prin rata audienţei calculate pentru fiecare post de radio şi de televiziune în parte.

     Prevenirea este întotdeauna mai eficientă și mai umană decât intervenția ulterioară. Comunicările audiovizuale ajută la:

• Informarea timpurie a tinerilor în școli, licee și comunități.
• Responsabilizarea părinților, profesorilor și comunității.
• Crearea unui sentiment de solidaritate socială împotriva acestor fenomene.

Textul integral, actualizat la zi, al Legii audiovizualului nr. 504/2002, disponibil AICI