Conducerea unei instituții publice înseamnă mult mai mult decât coordonarea activității de zi cu zi. În spatele deciziilor administrative se află obiective care trebuie stabilite, resurse care trebuie gestionate și rezultate care trebuie obținute. Până acum, modul în care aceste elemente erau planificate putea diferi de la o instituție la alta. Începând cu anul viitor, pentru o categorie importantă de funcționari publici de conducere va exista un model unitar de planificare și evaluare.

     În acest scop, Agenția Națională a Funcționarilor Publici a adoptat Metodologia-cadru privind elaborarea planurilor de management al structurilor funcționale conduse, aprobată prin Ordinul nr. 114 din 17 iulie 2026 și publicată în Monitorul Oficial nr. 593 din 21 iulie 2026. Actul intră în vigoare la 1 ianuarie 2027 și stabilește regulile după care vor fi întocmite planurile de management ale înalților funcționari publici și ale funcționarilor publici de conducere care ocupă funcții sensibile în administrația publică centrală.

     Ideea din spatele metodologiei este simplă: activitatea unui conducător nu va mai fi analizată doar prin prisma atribuțiilor prevăzute în fișa postului, ci și în raport cu obiective concrete, indicatori de performanță și rezultate asumate pentru întreaga perioadă a mandatului. Planul de management devine documentul care leagă activitatea zilnică a structurii conduse de obiectivele strategice ale instituției.

     Metodologia-cadru stabilește și termene clare. În termen de cel mult șase luni de la numirea în funcție, înaltul funcționar public trebuie să elaboreze un plan de management pentru o perioadă de trei ani, iar funcționarul public de conducere întocmește un plan pentru cinci ani. La elaborarea acestuia nu sunt avute în vedere doar atribuțiile postului, ci și obiectivele instituției, documentele strategice existente și, acolo unde este cazul, planul strategic instituțional sau alte documente asumate la nivel național ori internațional.

     Nu este vorba despre un document formal, redactat pentru a îndeplini o obligație administrativă. Metodologia descrie în mod expres conținutul planului de management. Acesta trebuie să includă misiunea și viziunea strategică, prioritățile pentru primul an, obiectivele de performanță, indicatorii prin care acestea vor fi măsurate, resursele necesare implementării și riscurile care pot influența atingerea rezultatelor asumate. Practic, fiecare conducător trebuie să arate nu doar ce își propune să realizeze, ci și prin ce mijloace și în ce condiții consideră că poate atinge aceste rezultate.

     De exemplu, directorul unei direcții dintr-un minister care coordonează procesul de digitalizare nu va putea formula un obiectiv general precum „îmbunătățirea activității instituției”. Va trebui să stabilească obiective concrete, însoțite de indicatori care permit verificarea progresului, cum ar fi reducerea timpului de soluționare a unei proceduri administrative, creșterea gradului de utilizare a unui serviciu digital sau finalizarea unor proiecte într-un termen determinat. La evaluare nu vor conta doar intențiile declarate, ci și rezultatele care pot fi măsurate și demonstrate.

     Metodologia stabilește chiar și numărul minim de obiective care trebuie asumate. Înalții funcționari publici trebuie să includă în plan cel puțin opt obiective de performanță, iar funcționarii publici de conducere cel puțin șapte. În același timp, obiectivele trebuie să respecte mai multe cerințe: să fie corelate cu obiectivele instituției, să reflecte atribuțiile structurii conduse, să fie formulate clar, să poată fi evaluate, să fie realizabile și să aibă un termen precis de îndeplinire.

     Și indicatorii de performanță sunt reglementați în detaliu. Ei nu pot fi aleși arbitrar, ci trebuie să fie relevanți pentru obiectivul urmărit, măsurabili, fundamentați pe date verificabile și suficient de stabili pentru a permite compararea rezultatelor în timp. În anexele metodologiei sunt prezentate inclusiv instrucțiuni privind stabilirea valorilor de referință, a rezultatelor intermediare și a țintelor finale pentru fiecare indicator. După elaborare, planul de management nu produce efecte automat. Documentul este transmis conducătorului autorității sau instituției publice, care îl analizează și poate decide fie aprobarea acestuia, fie refacerea lui atunci când constată probleme de legalitate sau de oportunitate. Dacă planul trebuie refăcut, observațiile formulate trebuie respectate, iar noua variantă trebuie retransmisă în termen de zece zile lucrătoare. Refuzul neîntemeiat de a reface planul constituie abatere disciplinară.

     Planul de management nu rămâne neschimbat pe întreaga durată a mandatului. Dacă obiectivele instituției sau documentele strategice care au stat la baza elaborării sale sunt modificate, acesta trebuie actualizat pentru a reflecta noile direcții de acțiune. Totodată, planurile funcționarilor publici de conducere trebuie corelate cu cele ale înalților funcționari publici, pentru ca obiectivele stabilite la diferite niveluri de conducere să urmărească aceeași strategie instituțională. Și în această etapă, refuzul nejustificat de actualizare poate atrage răspunderea disciplinară.

     Dincolo de detaliile tehnice, metodologia transmite un mesaj clar: activitatea de conducere din administrația publică trebuie să fie planificată, măsurată și evaluată după criterii obiective. Accentul se mută de la descrierea atribuțiilor către asumarea unor rezultate verificabile, iar planul de management devine instrumentul prin care obiectivele instituției sunt transpuse în responsabilități concrete pentru fiecare nivel de conducere.

În sinteză normativă:

• Înalții funcționari publici și funcționarii publici de conducere care ocupă funcții sensibile vor elabora planuri de management în termen de șase luni de la numirea în funcție, pentru perioade de 3, respectiv 5 ani.
• Planul de management trebuie să cuprindă misiunea, prioritățile, obiectivele de performanță, indicatorii aferenți, resursele necesare și riscurile de implementare.
• Metodologia stabilește un număr minim de obiective de performanță și condițiile pe care acestea trebuie să le îndeplinească pentru a putea fi evaluate obiectiv.
• Planurile de management sunt supuse aprobării conducătorului instituției, care poate solicita refacerea acestora, iar refuzul neîntemeiat de conformare constituie abatere disciplinară.
• Planurile trebuie actualizate atunci când se modifică obiectivele instituționale sau documentele strategice relevante, iar neîndeplinirea acestei obligații poate atrage răspunderea disciplinară.

Metodologia-cadru aprobată prin Ordinul nr. 114/2026 este disponibilă AICI