Justiţie
CEDO: Percheziția domiciliară. Utilizarea forței excesive
Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunțat în cauza Mîțu împotriva Republicii Moldova (cererea nr. 23524/14), constatând încălcarea articolului 3 din Convenție sub aspect substanţial și procedural.
Potrivit art. 3 din Convenție, „nimeni nu poate fi supus torturii sau tratamentelor inumane ori degradante”. Însă, după cum reiese din jurisprudența CEDO, pentru a cădea sub incidenţa art. 3, un tratament trebuie să atingă un minim de gravitate.
Astfel, un tratament este catalogat ca fiind inuman atunci când a fost aplicat premeditat timp de mai multă vreme şi a cauzat dacă nu veritabile leziuni, atunci cel puțin vii suferinţe fizice sau morale.
- Ana-Maria CTCE
- Justiţie
- Accesări: 2144
CJUE: Despăgubire „echitabilă și corespunzătoare”, nu pur simbolică
Într-o hotărâre pronunțată recent, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a stabilit că, atunci când vine vorba de o infracțiune intenționată săvârșită prin violență, nu se pune problema ca despăgubirile să acopere integral prejudiciile, dar nici nu trebuie să aibă valori derizorii. Cu alte cuvinte, statele membre trebuie să acorde o despăgubire oricărei victime a unei infracțiuni intenționate săvârșite prin violență, inclusiv celor care au reședința pe propriul teritoriu. Cu toate acestea, despăgubirea nu trebuie să acopere repararea integrală a prejudiciilor, însă cuantumul acesteia nu poate fi pur simbolic.
Potrivit Directivei 2004/80/CE a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind despăgubirea victimelor infracționalității „toate statele membre asigură că dispozițiile de drept intern prevăd existența unui sistem de despăgubire a victimelor infracțiunilor intenționate săvârșite prin violență pe teritoriile lor respective care să garanteze o despăgubire echitabilă și corespunzătoare a victimelor”.
- Ana-Maria CTCE
- Justiţie
- Accesări: 2292
ÎCCJ: Furt calificat - Scoaterea/ruperea sistemului de siguranţă plasat pe bun
Fapta de furt săvârşită prin scoaterea/ruperea sistemului de siguranţă plasat pe bun întruneşte elementele de tipicitate ale infracţiunii de furt calificat prevăzute și sancționate de art. 228 alin. (1) raportat la art. 229 alin. (1) lit. e) din Codul penal.
În Monitorul Oficial nr. 691 din 3 august 2020, s-a publicat Decizia nr. 6 din 17 februarie 2020, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Bucureşti şi de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Problema de drept soluţionată diferit de instanţele judecătoreşti și care a stat la baza sesizării ICCJ se referă la încadrarea juridică ce trebuie dată faptelor prin care se sustrăgeau din magazine și supermarketuri bunuri ce aveau integrate ori atașate un sistem de alarmă.
- Ana-Maria CTCE
- Justiţie
- Accesări: 3031
Strategia Națională Anticorupție (SNA)
România, ca stat democratic european, promoveazã o politicã publicã integratã în materia consolidãrii integritãţii instituţionale, bazatã pe o atitudine proactivã orientatã spre reducerea costurilor corupţiei, dezvoltarea mediului de afaceri bazat pe concurenţã, creşterea încrederii publicului în justiţie şi administraţie, precum şi implicarea societãţii civile în procesele decizionale.
La nivel guvernamental, a fost adoptată Hotărârea nr. 583 din 10 august 2016 privind aprobarea Strategiei naţionale anticorupţie pe perioada 2016 - 2020, a seturilor de indicatori de performanţă, a riscurilor asociate obiectivelor şi măsurilor din strategie şi a surselor de verificare, a inventarului măsurilor de transparenţă instituţională şi de prevenire a corupţiei, a indicatorilor de evaluare, precum şi a standardelor de publicare a informaţiilor de interes public. Strategia Naţională Anticorupţie (SNA), a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 644 din 23 august 2016.
- Andreea CTCE
- Justiţie
- Accesări: 3535
CJUE – Contractul încheiat între o societate și directorul acesteia nu este un contract individual de muncă
În data de 11 aprilie 2019, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) s-a pronunțat în cauza C‑603/17 asupra unei cereri de decizie preliminară privind interpretarea dispozițiilor titlului II secțiunea 5 (articolele 18-21) din Convenția privind competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materie civilă și comercială, semnată la 30 octombrie 2007, a cărei încheiere a fost aprobată în numele Comunității prin Decizia 2009/430/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2008 (denumită în continuare „Convenția de la Lugano II”).
- Ana-Maria CTCE
- Justiţie
- Accesări: 4466
Actul care nu este socotit a fi depus în termen
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a dispus prin încheierea de şedinţă de la 28 noiembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 35.438/3/2016, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în baza art. 519 din Codul de procedură civilă, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea modului de interpretare a dispoziţiilor art. 182 şi art. 183 din Codul de procedură civilă, în sensul de a se stabili dacă acţiunea introdusă prin e-mail/fax, în ultima zi a termenului ce se socoteşte pe zile, după ora la care activitatea încetează la instanţă, este socotită a fi făcută în termen.
- Andreea CTCE
- Justiţie
- Accesări: 2437
- Un nou pas în cooperarea judiciară internaţională, în materia penală
- Reducerea pedepselor pentru deţinuţii care au fost închişi în celule mici, care nu respectă normele internaţionale
- Avocatul Poporului sesizează Înalta Curte cu un RIL privind OG 105/1999
- În afara zidurilor din închisoare: "Nouă la penitenciar nu ni se face reeducare, toţi trec pe lângă uşa noastră, nu avem nicio şansă să ne reabilităm!"