Justiţie

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a fost sesizat de către Secția I civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă (preluat de art. 483 alin. (2) Cod procedură civilă). Mai exact, instanța de trimitere a dorit să afle dacă din categoria cererilor privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, cu privire la care legea prevede că hotărârile judecătoreşti nu sunt supuse recursului, fac parte numai acţiunile întemeiate pe art. 538 Cod procedură penală sau şi cele întemeiate pe art. 539 Cod procedură penală.

Justiţie
Accesări: 2401

În Monitorul nr. 743 din 17 august 2020 s-a publicat Hotărârea din 3 martie 2020, pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Convertito şi alţii împotriva României. Cererea ce a stat la baza acestei cauze priveşte anularea diplomelor de licenţă obţinute de către reclamanţi pentru nereguli administrative care au vizat procedura de înscriere în anul întâi de studii.

Reclamanţii au reproșat autorităţilor naţionale anularea imprevizibilă a diplomelor lor, pe motive care nu le puteau fi imputate, după ce îşi consacraseră şase ani studiilor universitare.

Justiţie
Accesări: 4127

         

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a dat publicității un comunicat prin care informează că a demarat un proiect menit să dezvolte un sistem informatic de colectare integrată şi transfer în cazul datelor referitoare la criminalitatea organizată, care să asigure interconectarea instituţiilor cu atribuţii în domeniu.

Contractul de finanţare semnat are ca obiect acordarea unei finanţări nerambursabile de către Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Capacitate Administrativă pentru implementarea proiectului „Întărirea capacităţii de procesare şi analiză a datelor referitoare la criminalitatea organizată şi creşterea capacităţii administrative a Ministerului Public”.

Justiţie
Accesări: 2656

Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunțat în cauza Mîțu împotriva Republicii Moldova (cererea nr. 23524/14), constatând încălcarea articolului 3 din Convenție sub aspect substanţial și procedural.

Potrivit art. 3 din Convenție, „nimeni nu poate fi supus torturii sau tratamentelor inumane ori degradante”. Însă, după cum reiese din jurisprudența CEDO, pentru a cădea sub incidenţa art. 3, un tratament trebuie să atingă un minim de gravitate.

Astfel, un tratament este catalogat ca fiind inuman atunci când a fost aplicat premeditat timp de mai multă vreme şi a cauzat dacă nu veritabile leziuni, atunci cel puțin vii suferinţe fizice sau morale.

Justiţie
Accesări: 2470

Într-o hotărâre pronunțată recent, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a stabilit că, atunci când vine vorba de o infracțiune intenționată săvârșită prin violență, nu se pune problema ca despăgubirile să acopere integral prejudiciile, dar nici nu trebuie să aibă valori derizorii. Cu alte cuvinte, statele membre trebuie să acorde o despăgubire oricărei victime a unei infracțiuni intenționate săvârșite prin violență, inclusiv celor care au reședința pe propriul teritoriu. Cu toate acestea, despăgubirea nu trebuie să acopere repararea integrală a prejudiciilor, însă cuantumul acesteia nu poate fi pur simbolic.

Potrivit Directivei 2004/80/CE a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind despăgubirea victimelor infracționalității „toate statele membre asigură că dispozițiile de drept intern prevăd existența unui sistem de despăgubire a victimelor infracțiunilor intenționate săvârșite prin violență pe teritoriile lor respective care să garanteze o despăgubire echitabilă și corespunzătoare a victimelor”.

Justiţie
Accesări: 2646

 

Fapta de furt săvârşită prin scoaterea/ruperea sistemului de siguranţă plasat pe bun întruneşte elementele de tipicitate ale infracţiunii de furt calificat prevăzute și sancționate de art. 228 alin. (1) raportat la art. 229 alin. (1) lit. e) din Codul penal.

În Monitorul Oficial nr. 691 din 3 august 2020, s-a publicat Decizia nr. 6 din 17 februarie 2020, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Bucureşti şi de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Problema de drept soluţionată diferit de instanţele judecătoreşti și care a stat la baza sesizării ICCJ  se referă la încadrarea juridică ce trebuie dată faptelor prin care se sustrăgeau din magazine și supermarketuri bunuri ce aveau integrate ori atașate un sistem de alarmă.

Justiţie
Accesări: 3410
  1. Strategia  Națională Anticorupție (SNA)
  2. CJUE – Contractul încheiat între o societate și directorul acesteia nu este un contract individual de muncă
  3. Actul care nu este socotit a fi depus în termen
  4. Un nou pas în cooperarea judiciară internaţională, în materia penală

Pagina 17 din 19

Blog Contact