Suprafața de pădure administrată nu va fi singurul element care va conta în organizarea unui ocol silvic. Cifra de afaceri, profitul, lucrările de împădurire și efortul propriu intră într-un sistem de punctaj care stabilește gradul ocolului și, implicit, limitele de personal. Aceeași metodologie fixează criterii concrete și pentru pepiniere, păstrăvării, crescătorii de vânat, exploatarea și prelucrarea lemnului sau alte activități desfășurate de Romsilva.

     Noua metodologie, aprobată prin Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 1.766 din 26 august 2026 și publicată în Monitorul Oficial nr. 737 din 2 septembrie 2026, stabilește criteriile după care vor fi organizate subunitățile Romsilva și dimensionat personalul acestora. Sunt urmărite eficientizarea activității, optimizarea schemei de personal și reducerea diferențelor dintre structurile care desfășoară activități similare, prin raportarea numărului de posturi la volumul și complexitatea activității.

     Suprafața de pădure administrată nu va fi singurul element care va conta în organizarea unui ocol silvic. Cifra de afaceri, profitul, lucrările de împădurire și efortul propriu intră într-un sistem de punctaj care stabilește gradul ocolului și, implicit, limitele de personal. Aceeași metodologie fixează criterii concrete și pentru pepiniere, păstrăvării, crescătorii de vânat, exploatarea și prelucrarea lemnului sau alte activități desfășurate de Romsilva.

     Noua metodologie, aprobată prin Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 1.766 din 26 august 2026 și publicată în Monitorul Oficial nr. 737 din 2 septembrie 2026, stabilește criteriile după care vor fi organizate subunitățile Romsilva și dimensionat personalul acestora. Sunt urmărite eficientizarea activității, optimizarea schemei de personal și reducerea diferențelor dintre structurile care desfășoară activități similare, prin raportarea numărului de posturi la volumul și complexitatea activității.

     În principiu, aplicarea metodologiei nu presupune suplimentarea structurii de personal existente. Menținerea numărului de angajați, modificarea sau reașezarea acestuia și preluarea salariaților în noile organigrame trebuie fundamentate de directorul direcției silvice și susținute în fața conducerii executive și a Consiliului de administrație.

     Unul dintre cele mai importante elemente este modul în care vor fi gradate ocoalele silvice. Evaluarea pornește de la trei criterii: suprafața fondului forestier administrat și a pădurilor pentru care sunt prestate servicii silvice, cifra de afaceri și profitul brut. În calcul intervin și factori care țin de suprafețele ce trebuie împădurite și de efortul propriu. În funcție de punctajul total, ocolul este încadrat în gradul I, II sau III.

    Metodologia stabilește și dimensiunea minimă necesară pentru constituirea unui ocol silvic, diferențiată după relief: 3.000 de hectare la câmpie, 5.000 de hectare la deal și 7.000 de hectare la munte. Pentru cantoanele silvice, suprafața medie este stabilită la 400 de hectare la câmpie, 800 de hectare la deal și 1.300 de hectare la munte. Aceste valori pot fi diminuate în anumite situații, în funcție de gradul de dispersie a fondului forestier. Un ocol silvic trebuie să aibă minimum două districte, iar pentru constituirea unui district sunt prevăzute, ca medie la nivelul direcției silvice regionale, cel puțin cinci cantoane.

     Gradul obținut se reflectă direct și în dimensionarea personalului. Pentru aparatul central al unui ocol silvic sunt prevăzute maximum 11 posturi la gradul I, 10 la gradul II și 8 la gradul III. În fiecare dintre cele trei situații sunt prevăzute câte un post de șef de ocol și unul de contabil-șef, diferențele apărând în principal la numărul celorlalte posturi de specialitate.

     Există însă și situații în care personalul poate fi suplimentat. La ocoalele silvice care au realizat în ultimii trei ani toți indicatorii poate fi mărit numărul total de posturi, iar cele care gestionează peste 1.000 de contracte de administrare sau de prestări servicii de pază pot primi un post suplimentar. De asemenea, pot fi înființate posturi suplimentare de maistru silvic pentru gestionarea lemnului fasonat dacă volumul gestionat depășește 8.000 mc pe an pentru fiecare maistru.

     Criteriile concrete continuă și pentru celelalte activități ale Romsilva. De exemplu, o păstrăvărie cu o producție de peste 60 de tone în anul precedent poate fi organizată ca secție, între 20 și 60 de tone ca atelier, iar sub 20 de tone ca formație de lucru. În cazul exploatării lemnului, o secție presupune un volum de peste 50.000 mc anual, în timp ce pentru prelucrarea lemnului pragul prevăzut pentru o secție este de peste 15.000 mc.

     Sunt stabilite criterii inclusiv pentru activități mai puțin asociate, la prima vedere, cu organizarea Romsilva. Centrele care valorifică fructe de pădure, ciuperci comestibile din flora spontană, plante medicinale și carne de vânat sunt diferențiate în funcție de cantitatea de produse valorificate. Cabanele de vânătoare și de silvoturism înscrise în circuitul turistic al regiei vor fi deservite de câte un cabanier, în condiții de eficiență economică.

    Metodologia ajunge chiar și la magazinele proprii ale regiei: pentru magazinul fizic este prevăzut un gestionar sau lucrător comercial, iar pentru magazinul virtual, un administrator al platformei informatice. Sunt stabilite separat și condițiile pentru depozitele de material lemnos, secțiile mixte, transportul naval și transportul pe căile ferate forestiere.

     În ansamblu, organizarea subunităților Romsilva este legată de indicatori măsurabili – de la hectare și volume de lemn până la producție, cifră de afaceri și profit. Miza practică este dimensionarea structurilor și a personalului în raport cu volumul și complexitatea activităților desfășurate, nu aplicarea aceleiași organigrame indiferent de particularitățile fiecărei subunități.

În sinteză normativă:

• Ocoalele silvice sunt împărțite în trei grade, pe baza unor criterii privind suprafața administrată, cifra de afaceri, profitul și complexitatea activității.
• Suprafața minimă pentru constituirea unui ocol este de 3.000 ha la câmpie, 5.000 ha la deal și 7.000 ha la munte.
• Aparatul central al unui ocol silvic poate avea maximum 11, 10 sau 8 posturi, în funcție de gradul de organizare.
• Limite și criterii distincte de organizare și personal sunt stabilite pentru pepiniere, păstrăvării, crescătorii de vânat, exploatarea și prelucrarea lemnului și alte structuri.
• Reorganizarea urmărește dimensionarea personalului în raport cu complexitatea și volumul activității, fără ca metodologia să presupună, în principiu, suplimentarea structurii de personal existente.

Metodologia completă privind organizarea și funcționarea subunităților Romsilva este disponibilă AICI