Războiul din Ucraina, securitatea cibernetică, dezinformarea, apărarea colectivă și rolul României în regiunea Mării Negre vor putea fi discutate la școală în cadrul unei discipline dedicate NATO. Din anul școlar 2026–2027, elevii de clasa a X-a vor putea studia opțional disciplina „NATO în lumea contemporană”, inclusă în oferta națională a curriculumului la decizia elevului din oferta școlii.

     Programa a fost aprobată prin Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 4.353 din 7 iulie 2026, publicat în Monitorul Oficial nr. 735 din 1 septembrie 2026. Disciplina este proiectată pentru o oră pe săptămână, pe durata unui an școlar, și este recomandată pentru studiu inclusiv în liceele și colegiile militare.

     Războiul din Ucraina, securitatea cibernetică, dezinformarea, apărarea colectivă și rolul României în regiunea Mării Negre vor putea fi discutate la școală în cadrul unei discipline dedicate NATO. Din anul școlar 2026–2027, elevii de clasa a X-a vor putea studia opțional disciplina „NATO în lumea contemporană”, inclusă în oferta națională a curriculumului la decizia elevului din oferta școlii.

     Programa a fost aprobată prin Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 4.353 din 7 iulie 2026, publicat în Monitorul Oficial nr. 735 din 1 septembrie 2026. Disciplina este proiectată pentru o oră pe săptămână, pe durata unui an școlar, și este recomandată pentru studiu inclusiv în liceele și colegiile militare.

     Materia pornește de la originile NATO și contextul geopolitic de după cel de-Al Doilea Război Mondial, dar o parte importantă a programei este dedicată lumii de astăzi. Elevii vor studia Tratatul Atlanticului de Nord din 1949, securitatea și apărarea colectivă, organizarea și mecanismele de decizie ale Alianței, precum și semnificația articolului 5.

     Parcursul continuă cu prăbușirea regimurilor comuniste, extinderea NATO după 1989 și transformările produse după atentatele din 11 septembrie 2001. Programa ajunge apoi la amenințările actuale, între care terorismul, riscurile transnaționale și dezinformarea, dar și la securitatea cibernetică, reziliență și impactul războiului din Ucraina asupra securității europene. Sunt incluse studii de caz referitoare la Summitul NATO de la București din 2008, Bosnia-Herțegovina, Kosovo și alte misiuni relevante.

     România beneficiază de un capitol distinct. Elevii vor urmări drumul țării de la Parteneriatul pentru Pace până la aderarea la NATO în 2004, participarea la misiunile și operațiunile Alianței și semnificația apartenenței la NATO pentru securitatea și poziția internațională a statului român. Programa include și rolul strategic al României în regiunea Mării Negre.

     Ora nu este gândită însă ca o succesiune de lecții în care elevii memorează date, organizații și concepte. Programa pune accent pe analiza critică a informațiilor, argumentare, compararea perspectivelor și lucrul cu surse istorice, civice și strategice. Unul dintre obiective este dezvoltarea „rezilienței informaționale” a elevilor în fața dezinformării, manipulării și fenomenului fake news.

     În acest scop, unele dintre activitățile propuse sunt apropiate de situațiile cu care adolescenții se întâlnesc în mediul online. Profesorul poate selecta informații despre NATO din articole, postări sau materiale media, iar elevii trebuie să le verifice prin confruntarea cu surse oficiale și să stabilească dacă informațiile respective sunt susținute de acestea.

     În locul unei lecții clasice poate apărea și simularea unui summit NATO, cu elevi care reprezintă diferite state membre și participă la consultări. Programa propune și simularea unei conferințe de presă pe tema unei crize internaționale, în care unii elevi devin jurnaliști, iar ceilalți reprezintă state sau organizații și trebuie să susțină poziții diferite prin argumente.

     Hărțile au, de asemenea, un rol important. Elevii pot compara Europa din 1949, 1989, 2004 și din prezent pentru a observa extinderea NATO și transformările geopolitice. Alte activități presupun realizarea unor axe cronologice, dezbateri despre securitate și drepturile omului, analiza documentelor și discursurilor oficiale sau formularea de argumente și contraargumente privind crearea și extinderea Alianței.

     Programa aduce în clasă și instrumentele digitale. Elevii pot realiza infografice, prezentări, postere, portofolii digitale, cronologii interactive sau chiar podcasturi educaționale și materiale audio-video. Este prevăzută inclusiv integrarea responsabilă a instrumentelor bazate pe inteligență artificială, alături de obligația de a lucra cu surse diverse și de a verifica informațiile utilizate.

     Nici evaluarea nu este limitată la testele clasice. Sunt recomandate prezentările orale, textele argumentate, portofoliile tematice, proiectele individuale sau de grup și produsele digitale. Sunt urmărite, printre altele, corectitudinea informațiilor, capacitatea de analiză și argumentare, utilizarea surselor și claritatea prezentării.

     Prin conținuturile și activitățile propuse, disciplina combină astfel istoria cu educația civică, relațiile internaționale, securitatea și competențele digitale, încercând să îi ajute pe elevi nu doar să înțeleagă ce este NATO, ci și să analizeze critic informațiile despre securitate și conflicte pe care le întâlnesc în spațiul public.

În sinteză normativă:

• Disciplina opțională „NATO în lumea contemporană” este destinată clasei a X-a și este proiectată pentru o oră pe săptămână, pe durata unui an școlar.
• Programa se aplică începând cu anul școlar 2026–2027 și este recomandată inclusiv liceelor și colegiilor militare.
• Conținuturile ajung de la constituirea NATO și Războiul Rece până la războiul din Ucraina, securitatea cibernetică și dezinformare.
• Activitățile propuse includ verificarea informațiilor, dezbateri, simulări de summituri și conferințe de presă, podcasturi și alte produse digitale.
• Studiul acordă o atenție distinctă aderării României la NATO, participării la misiunile Alianței și rolului strategic al țării în regiunea Mării Negre.

Programa școlară pentru disciplina „NATO în lumea contemporană” poate fi parcursă integral AICI