La 1 septembrie 2025 a intrat în vigoare Ordonanța Guvernului nr. 22 din 28 august 2025, care modifică și completează Codul fiscal (Legea nr. 227/2015). Una dintre cele mai importante schimbări vizează regimul special de scutire pentru întreprinderile mici și extinderea acestuia în context european, în linie cu prevederile Directivei 112/2006/CE.

     Noua reglementare clarifică faptul că întreprinderea mică este persoana impozabilă care aplică regimul special de scutire prevăzut la art. 310 sau 310^2 din Codul fiscal, în conformitate cu art. 284 alin. (1) și (2) din Directiva TVA. Această precizare aliniază legislația națională la terminologia europeană, asigurând coerență în aplicarea regimului special de scutire, inclusiv pentru contribuabilii care desfășoară activități și în alte state membre UE.

     O modificare importantă vizează achizițiile intracomunitare de bunuri (art. 268 Cod fiscal). În esență, persoanele impozabile sau juridice neimpozabile din România care efectuează achiziții intracomunitare nu pot beneficia de regimul special de scutire dacă furnizorul din alt stat membru nu este considerat întreprindere mica. Totodată, operațiunile realizate de întreprinderile mici care aplică regimul special de scutire sunt scutite fără drept de deducere, ceea ce înseamnă că TVA nu se colectează, dar nici nu se deduce TVA-ul aferent achizițiilor.

     Ordonanța aduce precizări suplimentare privind locul prestării serviciilor culturale, educaționale, sportive sau similare:

• pentru serviciile cu participare fizică, locul este acolo unde se desfășoară efectiv evenimentul;
• pentru serviciile similare transmise pe internet, locul este acolo unde este stabilit beneficiarul.

     Această distincție între prezența fizică și cea virtuală este o adaptare la realitățile digitale, având impact direct asupra întreprinderilor mici ce prestează servicii transfrontaliere.

     Art. 310 din Codul fiscal a fost substanțial revizuit. Astfel, plafonul pentru aplicarea regimului special rămâne 395.000 lei cifră de afaceri anuală. De asemenea, depășirea plafonului obligă persoana impozabilă să solicite înregistrarea în scopuri de TVA conform art. 316, cel târziu la data depășirii plafonului. Legiutorul a introdus sancțiuni și mecanisme de regularizare în cazul înregistrării tardive: organele fiscale pot efectua înregistrarea din oficiu și pot recalcula TVA-ul datorat.

     Noile reguli sunt deosebit de relevante pentru microîntreprinderile și profesiile liberale care activează și în alte state membre UE, pentru start-up-urile digitale care oferă servicii online clienților din alte state, dar și pentru IMM-urile cu activități transfrontaliere, care trebuie să monitorizeze atent plafonul și regimul aplicabil în fiecare jurisdicție. Schimbările apropie legislația noastră de regulile europene și reduc posibilitatea de a ocoli legea, dar aduc și mai multe obligații pentru firme în ceea ce privește raportările. Prin Ordonanța nr. 22/2025, Codul fiscal este adus mai aproape de legislația europeană, iar schimbările se resimt în special pentru micile afaceri cu activitate transfrontalieră.

     Întrebarea esențială rămâne: cât de pregătite sunt IMM-urile românești să gestioneze simultan regulile fiscale naționale și pe cele ale altor state membre?

Forma consolidată a Codului fiscal, cu modificările și completările aduse de Ordonanța nr. 22/2025, disponibilă AICI