CCR ar putea fi obligată "să se miște" mai rapid


Parlamentarii vor să oblige Curtea Constituțională să răspundă în cel mult 30 de zile de la primirea unei sesizări. Aceștia invocă faptul că "lentoarea" soluționării sesizărilor poate afecta drepturile omului. Auzind acestea, CCR îi arată cu degetul pe parlamentarii cu chef de ceartă și le aduce aminte că nu au pus în acord, nici acum, mai multe legi cu deciziile Curții din ultimul an. Noi credem că nici dacă am da cu banul nu am descoperi cine are dreptate, sau nu.

Parlamentarii vor să oblige Curtea Constituţională să răspundă mai repede sesizărilor primite. Un proiect semnat de trei deputaţi UDMR stabileşte că judecătorii ar putea avea la dispoziţie cel mult 30 de zile. Asta, deşi Parlamentul nu a pus în acord, nici acum, mai multe legi cu deciziile Curţii din ultimul an.

Parlamentarii vor să oblige Curtea Constituțională să răspundă în cel mult 30 de zile de la primirea unei sesizări. Aceștia invocă faptul că "lentoarea" soluționării sesizărilor poate afecta drepturile omului. Auzind acestea, CCR îi arată cu degetul pe parlamentarii cu chef de ceartă și le aduce aminte că nu au pus în acord, nici acum, mai multe legi cu deciziile Curții din ultimul an. Noi credem că nici dacă am da cu banul nu am descoperi cine are dreptate, sau nu.

Parlamentarii vor să oblige Curtea Constituţională să răspundă mai repede sesizărilor primite. Un proiect semnat de trei deputaţi UDMR stabileşte că judecătorii ar putea avea la dispoziţie cel mult 30 de zile. Asta, deşi Parlamentul nu a pus în acord, nici acum, mai multe legi cu deciziile Curţii din ultimul an.

Iniţiatorii proiectului susţin că lentoarea soluţionării sesizărilor de la Curtea Constituţională poate afecta drepturile omului.

Marton Arpad, deputat UDMR: "Nu se acţionează rapid s-ar putea să se încalce drepturile omului timp îndelungat, până Curtea îşi spune punctul de vedere. Numai pentru cauzele de sesizare parlamentară. În cazul în care ar da câştig de cauză sesizării de neconstituţionalitate şi ar funcţiona o ordonanţă de urgenţă cu prevederi neconstituţionale".

Potrivit legii în vigoare, Curtea Constituţională nu are un termen până la care trebuie să răspundă solicitărilor Parlamentului. Aşa se face că judecătorii au răspuns în patru luni sesizării privind amnistierea parlamentarilor care şi-au angajat rudele pe banii statului. La fel s-a întâmplat şi cu alte speţe mai delicate, în care judecătorii au cerut mai multe puncte de vedere, potrivit Digi 24.

"Având nevoie de aprofundarea analizei datelor tuturor dosarelor, am amânat cauza", a susținut Valer Dorneanu, preşedinte CCR.

Dacă parlamentarii sunt nemulţumiţi de viteza cu care Curtea Constituţională analizează legile, reproşuri există şi de cealaltă parte.

La doi ani după ce Curtea a stabilit că anumite articole din Codul penal nu respectă textul fundamental, parlamentarii nu şi-au îndeplinit obligaţia de a modifica legea.

"Există o explicaţie pentru care acestea nu au fost puse în acord până în prezent? Da, datorită faptului că s-a aşteptat un punct de vedere şi susţinere şi din partea Ministerului Justiţiei", a explicat Florin Iordache, deputat PSD.

A fost nevoie de intervenţia Guvernului, care a pus în acord Codul penal cu deciziile Curţii Constituţionale printr-o ordonanţă de urgenţă.