Publicat în Monitorul Oficial nr. 234 din 26 martie 2026, Regulamentul Băncii Naționale a României nr. 1 din 20 martie 20266 modifică și completează Regulamentul nr. 4/2023 privind cerințele prudențiale aplicabile băncilor de dezvoltare, intervenția normativă fiind centrată pe introducerea unui nou capitol dedicat acestor cerințe.

     Potrivit art. 2 din Regulamentul nr. 4/2023, actul normativ se aplică băncilor de dezvoltare supravegheate de Banca Naţională a României în temeiul Legii nr. 207/2022 pentru reglementarea unor măsuri privind cadrul general aplicabil constituirii şi funcţionării băncilor de dezvoltare din România, cu modificările şi completările ulterioare, în legătură cu activităţile derulate de acestea în nume şi pe cont propriu.

     Modificarea produsă de legiutor nu are caracter punctual, ci reconfigurează poziționarea juridică a băncilor de dezvoltare în raport cu regimul prudențial bancar, prin introducerea capitolului II^1 – Cerințe prudențiale în textul Regulamentului nr. 4/2023, care stabilește mecanismul de aliniere la standardele aplicabile instituțiilor de credit, în condiții adaptate.

     Regulamentul nr. 4/2023 consacra deja un cadru general privind guvernanța, evaluarea adecvării și cerințele de capital, însă intervenția din 2026 introduce un nivel suplimentar de detaliu și, mai ales, un mecanism normativ de preluare directă a legislației europene și a reglementărilor prudențiale naționale. Astfel, capitolul nou introdus nu creează exclusiv reguli autonome, ci stabilește un sistem de aplicare „prin trimitere”, în care normele consacrate pentru instituțiile de credit devin aplicabile, în mod corespunzător, băncilor de dezvoltare.

     În acest cadru, dispozițiile Regulamentului (UE) nr. 575/2013 sunt integrate în regimul juridic al băncilor de dezvoltare, cu o serie de excepții expres prevăzute. Sunt excluse, între altele, cerințele privind expunerile mari, anumite cerințe de lichiditate și o parte din obligațiile de publicare a informațiilor. Această tehnică normativă evidențiază opțiunea legiuitorului de a evita o transpunere integrală a regimului bancar clasic, în favoarea unui model adaptat specificului acestor entități.

     În același timp, reglementările cuprinse în capitolul II^1 din Regulamentul nr. 4/2023 extinde aplicabilitatea unor reglementări interne ale Băncii Naționale a României și a unor acte delegate ale Uniunii Europene, inclusiv în materia administrării riscurilor, remunerării și scenariilor de stres. Rezultă astfel o integrare funcțională a băncilor de dezvoltare în arhitectura de supraveghere prudențială, fără a le asimila integral instituțiilor de credit comerciale.

     Un element central al noii reglementări îl constituie stabilirea modului de determinare a expunerii totale la risc. Aceasta este calculată prin raportare la riscurile de credit, de piață și operaționale, la care se adaugă cerințe specifice pentru garanțiile de portofoliu, definite printr-o formulă proprie. Metoda utilizată are la bază abordări standardizate, însă este adaptată structurii activităților desfășurate de băncile de dezvoltare.

     Pe lângă aceste reguli tehnice, legiutorul introduce și obligații cu caracter structural. Fondurile proprii ale unei bănci de dezvoltare nu pot scădea sub pragul de 100 milioane lei, instituindu-se astfel un nivel minim de capitalizare, independent de fluctuațiile activității. În același timp, este prevăzută în mod expres interdicția desfășurării de operațiuni în condiții de favoare, ceea ce reflectă preocuparea pentru evitarea distorsiunilor concurențiale.

     Reglementarea include și instituirea unui indicator de lichiditate propriu, definit prin raportarea activelor lichide nete la totalul obligațiilor și angajamentelor extrabilanțiere. Acest indicator se distanțează de mecanismele standard aplicabile instituțiilor de credit, confirmând opțiunea pentru un model prudențial diferențiat.

     Regimul juridic al băncilor de dezvoltare este supus unei transformări semnificative. Aceste entități sunt integrate în sfera supravegherii prudențiale, prin preluarea unor standarde consacrate la nivel european și național, însă într-o formă calibrată, care ține seama de rolul lor specific în finanțarea dezvoltării economice. În acest context, modificările aduse Regulamentului nr. 4/2023 nu se limitează la completări tehnice, ci conturează un nou echilibru între exigențele de stabilitate financiară și particularitățile funcționale ale băncilor de dezvoltare.

În sinteză normativă:

• Capitolul II^1 introduce cerințe prudențiale aplicabile băncilor de dezvoltare prin preluarea selectivă a legislației europene și naționale.
• Regulamentul (UE) nr. 575/2013 se aplică în mod corespunzător, cu excepții expres prevăzute.
• Expunerea totală la risc este determinată prin metode standardizate, adaptate activităților specifice.
• Se instituie un nivel minim al fondurilor proprii de 100 milioane lei și interdicția operațiunilor în condiții de favoare.
• Regimul prudențial este diferențiat față de cel al instituțiilor de credit, dar integrat în arhitectura de supraveghere financiară.

Dispozițiile cuprinse în textul Regulamentului nr. 4/2023 privind cerinţe prudenţiale pentru băncile de dezvoltare pot fi accesate AICI, în forma sa oficială și consolidată