Într-o societate democratică matură, participarea activă a tuturor categoriilor de cetățeni, inclusiv a copiilor, este esențială. Recunoscută ca atare de documentele internaționale și naționale, această participare devine, din iulie 2025, nu doar un principiu de bună practică, ci și o obligație formalizată, odată cu intrarea în vigoare a Ghidului privind organizarea şi desfăşurarea consultărilor cu copiii de către autorităţile publice centrale şi locale. Documentul, aprobat prin Ordinul Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului Şi Solidarităţii Sociale nr. 1.541 din 7 iulie 2025 și publicat în Monitorul Oficial nr. 664 din 15 iulie 2025, stabilește reguli detaliate și uniforme pentru implicarea reală a copiilor în procesele decizionale ale autorităților publice centrale și locale.

     Până nu demult, implicarea copiilor în luarea deciziilor care îi privesc era privită mai degrabă ca o inițiativă simbolică. Ghidul schimbă fundamental această percepție, subliniind că dreptul copilului de a fi ascultat este unul recunoscut legal și trebuie exercitat real. Nu se mai discută despre „invitații onorifice”, ci despre consultări efective, bazate pe principiul respectului față de opinia copilului și pe asumarea de către autorități a obligației de a ține cont de aceasta.

     Documentul se aplică în mod direct instituțiilor centrale – Parlamentul, Guvernul, Administrația Prezidențială – dar și consiliilor județene și municipiilor reședință de județ. Mai mult, autoritățile locale din orașe și comune sunt invitate să aplice prevederile ghidului ca bune practici, în vederea consolidării unei culturi democratice autentice la nivel local.

     Un aspect central al ghidului este acela că participarea copilului trebuie să fie voluntară, informată și semnificativă. Copilul nu trebuie perceput ca un simplu subiect pasiv al unei politici, ci ca un partener de dialog. Astfel, opinia sa trebuie ascultată, valorizată și, acolo unde este cazul, integrată în procesul decizional. Exprimarea opiniilor nu poate fi impusă și nici manipulată, iar copiii au dreptul să se retragă din consultări oricând, fără consecințe negative.

     Pentru a fi în acord cu nivelul de maturitate și înțelegere al copiilor, ghidul prevede adaptarea limbajului, a metodelor și a materialelor utilizate. Se recomandă utilizarea unui limbaj clar, simplu, a suporturilor vizuale și interactive, precum și implicarea copiilor în redactarea materialelor explicative. Accentul cade pe accesibilitate și incluziune – în special pentru copiii cu dizabilități, cei din medii vulnerabile, minorități etnice sau din zone izolate.

     Consultarea trebuie pregătită cu seriozitate și profesionalism. Autoritățile sunt obligate să stabilească temele relevante pentru copii prin metode participative, precum chestionare, focus-grupuri sau analiza petițiilor și sesizărilor. Ulterior, copiii sunt selectați pentru participare în funcție de criterii transparente și echitabile, cu asigurarea reprezentativității diverselor categorii: elevi din toate ciclurile de învățământ, copii cu dizabilități, copii migranți sau cei aflați în sistemul de protecție.

     Activitățile se pot desfășura sub diverse forme – ateliere, jocuri, dezbateri, sesiuni creative – iar spațiul trebuie să fie sigur, prietenos și adaptat nevoilor copiilor. Participarea în mediul online este permisă, dar doar cu respectarea regulilor stricte privind protecția datelor și controlul accesului. Consultarea nu se termină odată cu închiderea unei sesiuni de dialog. Autoritățile trebuie să documenteze rezultatele, să redacteze rapoarte clare și concise, și, mai ales, să comunice copiilor într-un mod accesibil concluziile consultării și modul în care opiniile lor au fost valorificate. Este recomandat ca autoritățile să organizeze sesiuni de feedback și să transmită rezultate în formate adaptate copiilor – broșuri, infografice sau videoclipuri – pentru ca aceștia să vadă efectele participării lor. Monitorizarea ulterioară, precum și evaluarea impactului consultărilor prin indicatori măsurabili (output, outcome, impact) devin instrumente obligatorii.

     Dincolo de prevederile administrative și obligațiile legale, ghidul deschide o întrebare de fond: Suntem pregătiți, ca societate și ca instituții, să ascultăm cu adevărat copiii? Pentru că ascultarea presupune răbdare, deschidere, disponibilitate de a modifica decizii sau politici în funcție de ceea ce spun cei mai tineri membri ai comunității. Astfel, consultarea copiilor nu mai poate fi tratată ca o acțiune simbolică, bifată formal. Este o probă de democrație autentică și un pas spre o administrație publică responsabilă, transparentă și orientată spre viitor.

Pentru a consulta Ghidul pentru selectarea şi pregătirea persoanelor responsabile de realizarea procesului de participare a copiilor în procesele decizionale din autorităţile publice centrale şi locale, disponibil în anexa nr. 2 a Ordinului nr. 1.541/2025, click AICI