Asociații și fundații sub monitorizare: obligațiile impuse


     Începând cu 22 septembrie 2025, a intrat în vigoare Mecanismul de supraveghere a activităţii asociaţiilor şi fundaţiilor înfiinţate în baza Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, adoptat prin Ordinul Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (O.N.P.C.S.B.) nr. 143 din 18 septembrie 2025, publicat în Monitorul Oficial nr. 865 din 22 septembrie 2025. Acesta instituie reguli clare privind monitorizarea și responsabilitățile asociațiilor și fundațiilor înființate în baza Ordonanței Guvernului nr. 26/2000, pentru a reduce riscul ca acestea să fie folosite abuziv în scopuri ilicite.

     Potrivit art. 1 din Ordonanța nr. 26 din 30 ianuarie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 39 din 31 ianuarie 2000, persoanele fizice şi persoanele juridice care urmăresc desfăşurarea unor activităţi de interes general sau în interesul unor colectivităţi ori, după caz, în interesul lor personal nepatrimonial pot constitui asociaţii ori fundaţii în condiţiile prezentei ordonanţe. Astfel, asociaţiile şi fundaţiile constituite potrivit prezentei ordonanţe sunt persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial.

     Mecanismul aprobat prin Ordinul nr. 143/2025 se aplică tuturor asociațiilor și fundațiilor care funcționează în România. O.N.P.C.S.B. realizează supravegherea pe bază de risc, utilizând date din Registrul național al persoanelor juridice fără scop lucrativ și din Registrul beneficiarilor reali gestionat de Ministerul Justiției.

     Supravegherea se face printr-o analiză de risc, actualizată cel puțin o dată la 4 ani. Printre indicatorii de risc relevanţi pentru utilizarea abuzivă a asociaţiilor şi fundaţiilor în scopul finanţării terorismului se numără:

  • desfășurarea de activități în jurisdicții cu risc ridicat;
  • neconcordanțe între utilizarea fondurilor și scopul statutar;
  • organizarea de acțiuni umanitare în zone de conflict urmate de transferuri suspecte;
  • folosirea excesivă a tranzacțiilor în numerar;
  • donații sau transferuri către persoane ori entități suspectate de terorism.

     Lista completă de indicatori este publicată ca anexă la mecanism și este destinată atât autorităților, cât și organizațiilor care trebuie să-și evalueze propriile vulnerabilități.

     Entitățile vizate trebuie să furnizeze Oficiului date și informații la cerere (în max. 15 zile), să implementeze controale interne și proceduri proprii pentru a preveni utilizarea abuzivă a fondurilor, să centralizeze informațiile privind sursa fondurilor și destinația acestora, precum și să verifice anual eficiența procedurilor prin consiliul director, odată cu aprobarea situațiilor financiare.

     ONPCSB publică anual un raport de activitate care include și sinteza supravegherii asupra asociațiilor și fundațiilor. Totodată, Oficiul are obligația de a elabora programe educaționale (cel puțin de două ori pe an), în colaborare cu Ministerul Justiției și alte instituții, pentru creșterea gradului de conștientizare a riscurilor. Aceste programe se adresează atât organizațiilor neguvernamentale, cât și donatorilor, și vizează consolidarea încrederii publicului în activitățile caritabile desfășurate în România.

     Prin noul mecanism, statul român urmărește să echilibreze libertatea de asociere cu necesitatea prevenirii spălării banilor și a finanțării terorismului. Asociațiile și fundațiile au acum obligații mai clare și proceduri standardizate, menite să le protejeze împotriva riscurilor externe și să sporească transparența în gestionarea fondurilor.

Accesează AICI anexa la Mecanismul de supraveghere, aprobat prin Ordinul nr. 143/2025