În Monitorul Oficial nr. 1128 din 23 noiembrie 2022 a fost publicat Ordinul nr. 3.423/2.128/2022 privind aprobarea metodologiei și a raportului de evaluare medicală și psihologică a persoanelor cu dizabilități intelectuale și psihosociale în contextul dispunerii, prelungirii, înlocuirii sau ridicării măsurii de ocrotire.

Așadar, se aprobă metodologia de evaluare medicală și psihologică a persoanelor cu dizabilități intelectuale și psihosociale în contextul dispunerii, prelungirii, înlocuirii sau ridicării măsurii de ocrotire, compusă din:

• Metodologia de evaluare medicală a persoanelor cu dizabilități intelectuale și psihosociale în contextul dispunerii, prelungirii, înlocuirii sau ridicării măsurii de ocrotire;
• Metodologia de evaluare psihologică a persoanelor cu dizabilități intelectuale și psihosociale în contextul dispunerii, prelungirii, înlocuirii sau ridicării măsurii de ocrotire;
• Raportul de evaluare medicală și psihologică a persoanelor cu dizabilități intelectuale și psihosociale necesar a fi completat în contextul dispunerii, prelungirii, înlocuirii sau ridicării măsurii de ocrotire.

Obiectivele evaluării medicale a persoanelor cu dizabilități intelectuale în contextul dispunerii, prelungirii, înlocuirii sau ridicării măsurii de ocrotire sunt:

• stabilirea abilității persoanei evaluate de a lua decizii informate, atât simple, cât și complexe;
• aprecierea gradului de autonomie și capacitatea sa de a se îngriji;
• estimarea nevoii de sprijin în luarea deciziei, exprimarea voinței, precum și la încheierea actelor juridice;
• stabilirea elementelor prognostice privind nevoia de monitorizare medicală, necesitatea asistenței juridice, psihologice sau de altă natură.

   Evaluarea medicală se face de către medicul din specialitatea psihiatrie sau, în cazul minorului, psihiatrie pediatrică și va conține:

• fișa de examinare psihiatrică, cu următoarele câmpuri obligatorii de consemnat:
  • motivul evaluării, solicitantul, obiectivele evaluării medicale;
  • examenul clinic psihiatric la momentul examinării, cu observații referitoare la cel puțin următoarele elemente, dar fără a se limita la acestea:
  • orientarea în timp și spațiu a pacientului examinat;
  • îmbrăcăminte, elemente sugestive privind igiena, ținuta, alte elemente particulare de relevanță pentru impresia clinică;
  • observații privind procesele de:
    • gândire;
    • atenție și memorie;
    • afect și dispoziție;
    • ritmuri biologice (apetit, somn/veghe, libido);
    • randamentul util și modificările acestuia;
    • elemente de participare socială, aprecierea incluziunii la viața familială sau comunitară (unde este cazul);
  • istoricul afecțiunii, care trebuie să conțină cel puțin următoarele elemente, dar fără a se limita la acestea:
    • debutul bolii, simptomele cardinale la debut, evoluția temporală, gradul de severitate;
    • consultațiile efectuate, procedurile diagnostice și terapeutice urmate, precum și beneficiile asupra stării de sănătate a pacientului (unde sunt disponibile);
    • în cazul afecțiunilor cu manifestări episodice, frecvența și evoluția în timp a intensității episoadelor, severitatea, dar și rezerva de sănătate interepisodică;
    • orice alte detalii relevante pentru istoricul medical al persoanei;
  • antecedente personale fiziologice, care trebuie să conțină cel puțin următoarele elemente sociodemografice, dar fără a se limita la acestea:
    • ultima școală absolvită;
    • status marital, relațiile de familie;
    • status ocupațional: dacă persoana lucrează sau nu la momentul examinării, dacă primește pensie (de vârstă, de invaliditate etc.);
    • alte elemente de interes pentru examenul clinic psihiatric;
  • antecedente personale patologice (istoric medical), care trebuie să conțină cel puțin următoarele elemente, dar fără a se limita la acestea:
    • afecțiuni premorbide care pot influența starea pacientului, la data examinării;
    • afecțiuni comorbide, respectiv statusul examinării (în monitorizare/sub tratament, în nevoie de examinare sau reexaminare, neglijate terapeutic etc.);
    • istoricul consumului de substanțe (cafea, tutun, alcool, alte substanțe de uz recreațional), respectiv cantitatea consumată în mod obișnuit;
    • alergii cunoscute, dacă este cazul;
  • antecedente heredocolaterale, care trebuie să conțină, dar fără a se limita la acestea, afecțiuni relevante din punctul de vedere al morbidității în istoricul familial la rude/afini de la gradul 1 până la gradul 3 (părinți, bunici, frați/surori);
  • tratament medicamentos, care trebuie să includă următoarele elemente, dar fără a se limita la acestea (în taxonomia acceptată/DCI):
    • denumirea medicamentelor;
    • doza de administrare și posologia fiecărei substanțe active în format standard;
  • recomandări, după caz, care trebuie să includă următoarele elemente, dar fără a se limita la acestea:
    • continuarea procedurilor de investigare clinică și paraclinică în ce privește patologiile bănuite, dar nediagnosticate;
    • procedurile de dispensarizare continuă, cu frecvența recomandată a controalelor medicale de specialitate;
    • alte recomandări sau observații ale clinicianului care realizează consultația medicală;
• examinări paraclinice, imagistice sau de altă natură, cu interpretarea acestora, în original sau copie legalizată conform cu originalul sau în format electronic cu semnătură digitală.

     Obiectivele și procedurile utilizate în evaluarea psihologică pentru soluționarea cererii instanței sunt următoarele:

• evaluarea prin mijloace specifice psihologiei clinice a prezenței, intensității și persistenței unor tulburări din spectrul psihopatologic, prin investigarea disfuncțiilor prezente la nivel cognitiv, emoțional, motivațional și comportamental, precum și a modalității în care acestea afectează capacitatea de decizie a persoanei;
• evaluarea gradului/nivelului de dizabilitate psihosocială privind abilitatea de a asimila informații, de a elabora raționamente și judecăți, de a formula o decizie și de a comunica această decizie altor persoane;
• psihologul respectă structura, etapele, procedurile, metodologia și termenele de realizare a evaluării psihologice.

• deține o paletă adecvată de instrumente, metode, tehnici și abordări cantitative și calitative pentru fundamentarea științifică a opiniilor de specialitate privind investigarea psihologică a statusului mental, al competenței (abilitatea de a lua decizii informate) și a voinței proprii;
• utilizează instrumente, probe, teste psihometrice avizate de Colegiul Psihologilor din România, cu caracteristici psihometrice cunoscute pentru populația din care face parte persoana evaluată. Atunci când nu există instrumente care să îndeplinească aceste condiții, psihologii utilizează metode, tehnici, abordări, instrumente care au o fundamentare științifică recunoscută de comunitatea profesională internațională și precizează limitele rezultatelor și interpretărilor derivate din absența acestor informații;
• evaluează prezența simptomelor și manifestărilor clinice specifice unor tulburări severe de ordin psihopatologic, care pot afecta sever capacitatea de decizie a persoanei investigate, precum:
  • prezența ideației delirante;
  • prezența halucinațiilor auditive și/sau vizuale;
  • comportamentul dezorganizat;
  • capacitatea redusă de autoconștientizare (insight) a bolii;
  • disfuncții cognitive severe;
  • tulburările de percepție și senzorio-motorii;
  • alte manifestări clinice specifice.
• evaluează, concomitent, statusul mental și, implicit, competențele persoanei investigate. Pentru competență se au în vedere constructe precum:
  • capacitatea de înțelegere, cu referire la abilitatea de a înțelege informațiile legate de actele juridice civile; include abilitatea de a-și aminti și înțelege cuvintele și frazele prezentate recent și de a demonstra această înțelegere prin parafrazarea informației primite;
  • capacitatea de a aprecia realist, cu referire la abilitatea de a adapta informația primită la „situația personală“ și de a surprinde varianta care ar putea aduce un beneficiu personal;
  • capacitatea de judecată, cu referire la abilitatea de a evalua diferite alternative în legătură cu dispunerea de bunuri și întocmirea unui act juridic civil, prin intermediul integrării, procesării și analizării informației, pentru a le putea compara din punctul de vedere al posibilelor consecințe și al impactului asupra vieții de zi cu zi. Judecata este operaționalizată în privința competenței drept abilitatea de a formula explicații raționale, de a procesa informația în mod logic și adecvat sau de a manipula informația în mod rațional;
  • abilitatea de exprimare a unei opțiuni, cu referire la abilitatea de a formula explicații raționale, de a procesa informația în mod logic și adecvat sau de a manipula informația în mod rațional.

    Evaluarea psihologică va cuprinde mențiuni privind starea anterioară de sănătate fizică a persoanei, care poate influența starea și capacitatea psihică a acesteia, și va include:

• nivelul dezvoltării intelectuale - se vor avea în vedere eventualele deficite ale funcțiilor intelectuale, precum raționamentul, rezolvarea problemelor, planificarea, gândirea abstractă, judecata, învățarea în mediul școlar și învățarea din experiență, confirmate atât prin evaluări clinice, cât și prin teste de inteligență standardizate, individualizate;
• nivelul funcționării adaptative - se vor avea în vedere eventualele deficite ale funcțiilor adaptative, cu referire la capacitatea unei persoane de a întruni standardele comunității privind independența socială și responsabilitatea socială, în comparație cu alte persoane cu vârstă și fond sociocultural similare. Funcționarea adaptativă implică raționament adaptativ în trei domenii: conceptual, social și practic, după cum urmează:
  • domeniul conceptual (educațional) include, printre altele, următoarele competențe: memorie, limbaj, citire, scriere, raționament matematic, achiziția cunoștințelor practice, rezolvarea problemelor și judecarea situațiilor noi;
  • domeniul social implică, printre altele: conștientizarea gândurilor, sentimentelor și experiențelor altora; empatia; abilitățile de comunicare interpersonală; abilitățile privind relațiile de prietenie; raționamentul social;
  • domeniul practic implică, printre altele: învățarea și managementul propriei persoane în situații întâlnite pe parcursul vieții, inclusiv îngrijirea personală; responsabilitățile care țin de serviciu; administrarea banilor; recreerea; autocontrolul comportamentului; organizarea sarcinilor școlare și la locul de muncă.

Pentru mai multe detalii, accesați Ordinul nr. 3.423/2.128/2022!