Legea privind protecţia consumatorilor cu privire la costul total al creditării şi la cesiunea de creanţe


     Legea nr. nr. 243 din 12 august 2024 privind protecţia consumatorilor cu privire la costul total al creditării şi la cesiunea de creanţe a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 807 din 13 august 2024. Prezenta lege se aplică raporturilor juridice dintre consumatori, instituţiile financiare nebancare care acordă credite potrivit Legii nr. 93/2009 privind instituţiile financiare nebancare, cu modificările şi completările ulterioare, şi entităţile care desfăşoară activitatea de recuperare creanţe, stabilind reguli de protecţie a consumatorilor contra dobânzilor excesive în scopul menţinerii echilibrului contractual şi al asigurării integrităţii pieţei financiar-bancare interne.

     Calitatea de consumator care acţionează în scopuri personale sau familiale se prezumă şi se analizează în raport cu contractul care intră sub incidenţa prezentei legi, şi nu cu întreaga activitate a debitorului.

     Dobânda anuală efectivă, denumită în continuare DAE, la creditele ipotecare pentru investiţii imobiliare nu poate depăşi cu mai mult de 8 puncte procentuale dobânda la facilitatea de creditare practicată de Banca Naţională a României pe piaţa financiar-bancară internă. În cazul creditelor de consum, DAE nu poate depăşi cu mai mult de 27 puncte procentuale dobânda la facilitatea de creditare practicată de Banca Naţională a României.

     Prin excepţie de la prevederile art. 5 din Lege, în cazul creditelor de consum în valoare maximă de 5.000 lei, costul total al creditării nu poate depăşi 1% pe zi şi, concomitent, valoarea totală plătibilă de către consumator nu poate depăşi dublul valorii totale a creditului. De asemenea, în cazul creditelor de consum cu valoare cuprinsă între 5.001 lei şi 10.000 lei, costul total al creditării nu poate depăşi 0,8% pe zi şi, concomitent, valoarea totală plătibilă de către consumator nu poate depăşi dublul valorii totale a creditului. Totodată, în cazul creditelor de consum cu valoare cuprinsă între 10.001 lei şi 25.000 lei, costul total al creditării nu poate depăşi 0,6% pe zi şi, concomitent, valoarea totală plătibilă de către consumator nu poate depăşi dublul valorii totale a creditului.

     Dacă nivelul DAE sau, după caz, al costului total al creditării pe zi şi/sau nivelul valorii totale plătibile de către consumator sunt mai ridicate decât plafoanele stabilite la art. 4-6 din lege, aceste niveluri vor fi reduse, în mod corespunzător, la cererea consumatorului, fie pe cale amiabilă, fie pe cale judecătorească, fie prin apelarea la o entitate de soluţionare alternativă a litigiilor. Cererea consumatorului de rezolvare pe cale amiabilă sau prin apelarea la o entitate de soluţionare alternativă a litigiilor poate fi făcută direct sau prin intermediul unei asociaţii de consumatori.

     În situaţia depăşirii plafoanelor prevăzute la art. 4-6 din lege, consumatorul poate solicita creditorului financiar revizuirea contractului, iar creditorul financiar este obligat să transmită în scris, în termen de maximum 30 de zile de la primirea solicitării consumatorului, o propunere de revizuire a contractului, ţinând cont de situaţia financiară, inclusiv din perspectiva gradului maxim de îndatorare.

     Propunerea de revizuire a contractului va conţine reducerea sau ştergerea parţială a unor obligaţii ale consumatorului, reeşalonarea sau refinanţarea acestora ori, după caz, darea în plată a imobilului ipotecat, cu respectarea prevederilor Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, cu modificările şi completările ulterioare. În caz de refuz explicit al cererii de revizuire amiabilă a contractului sau în caz de întârziere cu mai mult de 45 de zile a răspunsului la o astfel de cerere, consumatorul va putea solicita instanţei competente adaptarea judiciară a contractului.

     De la data depunerii cererii de adaptare judiciară a contractului, efectele acestuia asupra consumatorului se suspendă numai dacă depăşirea plafoanelor prevăzute la art. 4-6 din lege este constatată printr-o decizie a Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului.

     În cazul în care instanţa respinge cererea de adaptare judiciară a contractului, creditorul financiar va putea pretinde dobânzi, comisioane, penalităţi şi alte accesorii ale creanţei numai dacă reclamantul a formulat cererea cu rea-credinţă.

     În caz de nulitate absolută a contractului, repunerea în situaţia anterioară priveşte doar capitalul, nu şi dobânzile, comisioanele, penalităţile şi celelalte costuri ale capitalului.

Pentru dispozițiile din sfera practicii comerciale incorecte, precum și sancțiunile aplicabile, click AICI