O lege publicată recent în Monitorul Oficial aduce mai multe schimbări actelor de stare civilă din România. Printre cele mai importante modificări amintim faptul ca părinții vor trebui sa se rezume, la declararea numelui copiilor, la cel mult trei prenume. De asemenea, modificarea sau completarea fără drept ori plastifierea certificatelor de stare civilă, adică a celor de naștere, căsătorie sau deces, va duce automat la anularea lor.

Nu în ultimul rând apar mai multe situații în care un cetățean roman își poate schimba numele sau prenumele, la cerere.

Este vorba despre Legea nr. 105 din 20 aprilie 2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, precum şi pentru abrogarea Ordonanței Guvernului nr. 41/2003 privind dobândirea şi schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice, publicată în Monitorul Oficial nr. 412 din 29 aprilie 2022.

Așadar, părinții nu le pot da copiilor mai mult de trei prenume. În acest sens, noul act normativ introduce cu titlu de noutate, o dispoziție potrivit căreia prenumele declarat la data înregistrării nașterii nu poate fi format din mai mult de trei cuvinte.

Mai mult, dacă părinții nu au nume de familie comun sau există neconcordanță între prenumele copilului trecut în certificatul medical constatator al nașterii și declarația verbală a declarantului ori prenumele este format din mai mult de trei cuvinte, întocmirea actului de naștere se face pe baza declarației scrise și semnate de ambii părinți, din care să rezulte numele de familie și prenumele copilului.

    În lipsa acordului părinților cu privire la numele de familie, instanța de tutelă hotărăște și comunică de îndată hotărârea rămasă definitivă serviciului public comunitar local de evidență a persoanelor sau, după caz, primăriei unității administrativ-teritoriale care a înregistrat actul de naștere.

    O altă modificare importantă se referă la interzicerea modificării sau completării fără drept ori plastifierii certificatelor de stare civilă.

    Astfel, certificatele de stare civilă plastifiate ori modificate sau completate fără drept sunt nule. Nulitatea se constată de către ofițerii de stare civilă sau din cadrul serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor precum și de către ofițerii de stare civilă din cadrul misiunilor diplomatice și oficiilor consulare de carieră ale României.

    Certificatele de stare civilă eliberate de serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor sau, după caz, de primăria unității administrativ-teritoriale care a înregistrat actele și faptele de stare civilă sunt valabile și în străinătate.

    Certificatele de stare civilă/extrasele multilingve se completează în sistem informatic, sau, după caz, cu cerneală specială de culoare neagră, în condițiile legii,

    Noua reglementare introduce un nou capitol referitor la schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice.

    Așadar, românii pot obține, pentru motive temeinice, schimbarea pe cale administrativă a numelui de familie și a prenumelui sau numai a unuia dintre acestea, în următoarele cazuri:

• când numele este format din expresii indecente, ridicole ori transformat prin traducere sau în alt mod;
• când persoana în cauză a folosit, în exercitarea profesiei, numele pe care dorește să îl obțină, făcând dovada cu privire la aceasta, precum și asupra faptului că este cunoscută în societate sub acest nume;
• când, din neatenția ofițerilor de stare civilă ori ca urmare a necunoașterii reglementărilor legale în materie, au fost efectuate mențiuni greșite în registrele de stare civilă ori au fost eliberate certificate de stare civilă cu nume eronate, în baza cărora au fost eliberate alte acte;
• când persoana în cauză are nume de familie sau prenume format din mai multe cuvinte și dorește simplificarea acestuia;
• când persoana în cauză este cunoscută cu un prenume și dorește adăugarea acestuia la prenumele inițial, cu respectarea dispozițiilor legale privind numărul maxim de cuvinte din care poate fi format prenumele;
• când persoana în cauză poartă un nume de proveniență străină și solicită să poarte un nume românesc;
• când persoana și-a schimbat numele de origine străină într-un nume românesc, pe cale administrativă, și dorește să revină la numele dobândit la naștere sau purtat anterior;
• când părinții și-au schimbat numele pe cale administrativă, iar copiii solicită să poarte un nume de familie comun cu al părinților lor;
• când persoana în cauză solicită să poarte un nume de familie comun cu al celorlalți membri ai familiei;
• când unul dintre soți sau ambii dorește/doresc schimbarea numelui de familie comun sau reunit purtat în timpul căsătoriei și cu consimțământul celuilalt soț, dat în formă autentică sau în fața ofițerului de stare civilă;
• când persoana în cauză face dovada că a fost recunoscută de către părinte ulterior înregistrării nașterii, însă, întrucât nu s-a încuviințat și purtarea numelui de familie al acestuia, nu există altă posibilitate de dobândire a numelui părintelui decât pe cale administrativă;
• când prenumele purtat este specific sexului opus;
• când persoanei i s-a încuviințat schimbarea sexului prin hotărâre judecătorească și solicită să poarte un prenume corespunzător, prezentând hotărâre judecătorească definitivă;
• când persoana în cauză are numele schimbat în străinătate și nu are act administrativ străin, făcând dovada cu privire la aceasta cu pașaportul/actul de identitate emis de autoritățile străine;
• alte cazuri temeinic justificate.

    Sunt, de asemenea, considerate justificate și cererile de schimbare a numelui în următoarele cazuri:

• când persoana în cauză a adoptat minori și dorește ca aceștia să poarte un alt prenume;
• când căsătoria a încetat prin moartea sau prin declararea judecătorească a morții unuia dintre soți, iar soțul supraviețuitor solicită să revină la numele de familie purtat anterior căsătoriei ori la numele de familie dobândit la naștere;
• când în urma divorțului un fost soț revine la numele de familie purtat anterior și care provine dintr-o altă căsătorie, de asemenea desfăcută prin divorț, și dorește să poarte numele dobândit la naștere;
• când în urma divorțului un fost soț păstrează numele de familie purtat în căsătorie și dorește un nume purtat anterior căsătoriei sau numele dobândit la naștere;
• când în urma încetării căsătoriei prin moartea sau prin declararea judecătorească a morții unuia dintre soți celălalt soț se recăsătorește și, ca urmare a desfacerii acestei căsătorii, acesta dorește să poarte numele de familie dobândit la naștere;
• când fostul soț dorește să poarte numele de familie pe care l-a avut în căsătorie, pentru a avea un nume comun cu copiii, cu consimțământul fostului soț, dat în forma autentică sau în fața ofițerului de stare civilă;
• când părinții au divorțat, iar părintele care a revenit la numele de familie avut anterior căsătoriei solicită pentru copil să poarte același nume de familie cu el;
• când s-a desfăcut adopția unei persoane căsătorite care are copii minori și în urma desfacerii adopției persoana în cauză revine la numele de familie avut înainte de adopție și dorește schimbarea numelui de familie al copilului/copiilor pentru a purta nume de familie comun;
• când unul dintre soți, la încheierea căsătoriei, a luat numele de familie al celuilalt soț, nume pe care acesta l-a dobândit prin adopție, iar ulterior încheierii căsătoriei are loc desfacerea adopției și celălalt soț dorește să poarte nume de familie comun cu acesta;
• când părintele căruia i-a fost încredințat un minor în urma divorțului solicită ca acesta să-i poarte numele de familie dobândit ca urmare a încheierii unei noi căsătorii, cu consimțământul soțului și al celuilalt părinte al minorului, dat în formă autentică sau în fața ofițerului de stare civilă.

Pentru detalii legate de condițiile în care se eliberează actele de stare civilă, consultați forma consolidată a Legii nr. 119 din 16 octombrie 1996.