Codul muncii suferă din nou modificări, după cele aduse de Legea nr. 220 din 17 noiembrie 2016. 

Astfel, Ordonanța de Urgență nr. 53 din 4 august 2017, intrată în vigoare ieri, 7 august 2017, produce o serie de modificări asupra prevederilor Legii nr. 53/2003 - Codul muncii.

Ca o primă modificare a Codului muncii, legiutorul introduce un nou termen, acela de "muncă nedeclarată", aceasta reprezentând, potrivit art. 15^1 din Cod:

1. primirea la muncă a unei persoane fără încheierea contractului individual de munca în forma scrisa, în ziua anterioara începerii activității;
2. primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea raportului de muncă în registrul general de evidență a salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității;
3. primirea la muncă a unui salariat în perioada în care acesta are contractul individual de muncă suspendat;
4. primirea la muncă a unui salariat în afara programului de lucru stabilit în cadrul contractelor individuale de muncă cu timp parțial.

În ceea ce privește contractul colectiv de muncă, Ordonanța de urgență menționată anterior vine cu noutatea că el se încheie în baza consimțământului părților, în forma scrisă, în limba română, anterior începerii activității de către salariat. De asemenea, angajatorul este obligat să păstreze la locul de muncă o copie a contractului individual de muncă pentru salariații care prestează activitate în acel loc. 

Dacă până acum, art. 17 din Codul muncii prevedea ca orice modificare a unui element din contractul colectiv de muncă să impună încheierea unui act adițional la contract în termen de 20 de zile lucrătoare de la data apariției modificării, ordonanța modificatoare face ca încheierea actului adițional să se producă anterior producerii modificării.

Obligația angajatorului de a ține evidența orelor de muncă prestate de fiecare salariat suferă modificări, în sensul că angajatorul are acum obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și a celei de sfârșit al programului de lucru, și de a supune controlului inspectorilor de muncă această evidență, ori de câte ori se solicită acest lucru.

În ceea ce privește răspunderea contravențională (prevăzută în art. 260 din Legea nr.  53/2003), constituie contravenție și se sancționează primirea la muncă a unei persoane fără încheierea unui contract individual de muncă,  cu amendă de 20.000 lei pentru fiecare persoana identificată. Până la intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență 53/2017, amenda aplicată era de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată.

În același timp, Ordonanța de urgență 53 din 4 august 2017 completează lista de contravenții cu următoarele:

• primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea raportului de muncă în registrul general de evidență a salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității (se pedepsește cu amendă de 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată);
• primirea la muncă a unui salariat în perioada în care acesta are contractul individual de muncă suspendat (amendă de 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată);
• primirea la muncă a unui salariat în afara programului de lucru stabilit în cadrul contractelor individuale de muncă cu timp parțial (amendă de 10.000 lei pentru fiecare persoană identificată);
• încălcarea prevederilor art. 16 alin. (4) din Codul muncii (pedepsită cu amendă de 10.000 lei).

Rămânând în sfera contravențiilor, legiuitorul vine cu unele clarificări în ceea ce privește achitarea amenzilor contravenționale, după cum urmează:

• potrivit alin. (1^1) al art. 260, cap. IV din Codul muncii - "Contravenientul poate achita în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia jumătate din amenda prevăzută la alin. (1) lit. e)-e^3), inspectorul de muncă făcând mențiune despre această posibilitate în procesul-verbal";
• conform alin. (4) din același art. 260 - "În cazul constatării săvârșirii uneia dintre faptele prevăzute la alin. (1) lit. e)-e^2), inspectorul de muncă dispune, ca sancțiune complementară, sistarea activității locului de muncă organizat, supus controlului, conform procedurii de sistare elaborate de Inspecția Muncii și aprobate prin ordin al ministrului muncii si justiției sociale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, după consultarea prealabilă a confederațiilor sindicale și patronale reprezentative la nivel național";
• după cum  reiese din alin. (5) al art. 260, cap. IV din Codul muncii - " Angajatorul poate relua activitatea numai după achitarea amenzii contravenționale aplicate si după ce demonstrează că a remediat deficiențele care au condus la sistarea activității: prin încheierea contractului individual de muncă, transmiterea raportului de muncă în registrul general de evidență a salariaților sau, după caz, încetarea suspendării contractului individual de muncă și constituirea și plata contribuțiilor sociale și a impozitului pe venit aferente veniturilor salariale care se cuvin lucrătorului pe perioada în care a prestat activitate nedeclarată".

Ca o ultimă modificare adusă Codului muncii, în aria răspunderii penale (reglementate de cap. V din același act normativ), Ordonanța de urgență 53/2017 prevede mai nou că primirea la muncă a unei persoane aflate în situație de ședere ilegală în România, cunoscând că aceasta este victimă a traficului de persoane, constituie infracțiune și se sancționează cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.