Înalta Curte de Casație și Justiție e emis Ordinul nr. 78 din 27 februarie 2023 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura şi criteriile de evaluare profesională a magistraţilor-asistenţi din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procedura privind promovarea în gradul imediat următor a acestora. Actul legislativ se regăsește publicat în Monitorul Oficial nr. 210 din 14 martie 2023. Potrivit regulamentului, evaluarea profesională individuală a magistraţilor-asistenţi urmăreşte îmbunătăţirea performanţelor profesionale şi presupune analiza şi notarea criteriilor şi indicatorilor de evaluare a performanţelor profesionale care privesc, în principal, eficienţa activităţii, calitatea activităţii, integritatea şi obligaţia de formare profesională continuă şi absolvirea unor cursuri de specializare, iar în cazul prim-magistratului-asistent şi al magistratului-asistent-şef, şi a modului de îndeplinire a atribuţiilor manageriale.

      Magistraţii-asistenţi sunt supuşi evaluării profesionale individuale, în raport cu vechimea în funcţie, care se realizează după cum urmează:

1. o dată la 2 ani, pentru magistraţii-asistenţi cu o vechime între un an şi 5 ani;
2. o dată la 3 ani, pentru magistraţii-asistenţi cu o vechime între 5 şi 10 ani;
3. o dată la 4 ani, pentru magistraţii-asistenţi cu o vechime între 10 şi 15 ani;
4. o dată la 5 ani, pentru magistraţii-asistenţi cu o vechime mai mare de 15 ani.

     Evaluarea profesională se poate efectua şi ori de câte ori se solicită de către magistratul-asistent.

     Procesul de evaluare a magistraţilor-asistenţi implică parcurgerea următoarelor etape: analiza documentelor care conţin rezultatele activităţii profesionale a magistratului-asistent evaluat, observarea activităţilor profesionale cu caracter public desfăşurate de magistratul-asistent, după caz, şi acordarea calificativului. Acesta poate cuprinde şi un interviu de evaluare, atunci când sunt aspecte care nu au putut fi clarificate ca urmare a culegerii datelor şi informaţiilor necesare evaluării, precum şi atunci când magistratul-asistent a formulat observaţii şi obiecţii la evaluare.

     Conform art. 16 din regulament, prima evaluare a magistraţilor-asistenţi se face la 2 ani de la numirea în funcţie, iar următoarele evaluări se fac potrivit art. 1 alin. (3) din același act, de regulă până în luna iunie a anului următor. Evaluarea poate fi realizată şi în altă perioadă calendaristică, la cererea magistratului-asistent, în măsura în care evaluarea este necesară pentru promovarea în gradul imediat următor ori numirea în funcţii de conducere sau pentru alte situaţii prevăzute de lege. Procesul de evaluare a activităţii profesionale a magistraţilor-asistenţi se desfăşoară pe parcursul întregii perioade evaluate.

     La calculul intervalului la care se realizează evaluarea se ţine seama doar de perioada în care cel evaluat a desfăşurat efectiv activitate ca magistrat-asistent, de perioadele în care acesta s-a aflat în concediu de odihnă, precum şi de perioadele în care acesta s-a aflat în alte concedii care, cumulate, nu depăşesc 3 luni.

     Comisia de evaluare, prin secretariatul acesteia, întocmeşte un dosar de evaluare pentru fiecare magistrat-asistent, dosar care va cuprinde datele statistice cu privire la volumul de activitate şi la indicatorii de eficienţă, raportul de evaluare, observaţiile şi obiecţiile celui evaluat, precum şi orice alte acte, date sau informaţii pe baza cărora se realizează evaluarea. Magistraţii-asistenţi au acces oricând la propriul dosar de evaluare. Preşedintele comisiei de evaluare ia măsurile necesare pentru păstrarea dosarului de evaluare, astfel încât să fie asigurată confidenţialitatea acestuia.

     În perioada supusă evaluării, între magistratul-asistent evaluat şi membrii comisiei de evaluare pot avea loc periodic discuţii cu privire la orice aspecte privind procesul de evaluare. La finalul perioadei de evaluare, la cererea magistratului-asistent evaluat sau în cazul în care comisia de evaluare apreciază că este necesar, poate avea loc interviul de evaluare.

     Interviul de evaluare reprezintă discuţia purtată între magistratul-asistent evaluat şi membrii comisiei de evaluare atât cu privire la aspectele care nu au putut fi clarificate ca urmare a culegerii datelor şi informaţiilor necesare evaluării, cât şi cu privire la aspectele în legătură cu care magistratul-asistent a formulat observaţii şi obiecţii. În cadrul interviului de evaluare pot fi discutate şi aspecte referitoare la modul în care magistratul-asistent îşi apreciază propria activitate. Refuzul persoanei evaluate de a se prezenta la interviu, în situaţia în care comisia apreciază necesar, nu împiedică parcurgerea următoarelor etape ale procedurii de evaluare şi finalizarea acesteia.

     Pentru fiecare dintre criteriile privind eficienţa activităţii, calitatea activităţii şi integritatea se acordă un punctaj de cel mult 30 de puncte, iar pentru criteriul privind obligaţia de formare profesională continuă şi absolvirea unor cursuri de specializare punctajul maxim este de 10 puncte. Dacă pentru un criteriu există mai mulţi indicatori, punctajul prevăzut mai sus se distribuie în mod egal între aceştia. În situaţia în care activitatea magistratului-asistent evaluat nu priveşte unul sau mai mulţi indicatori, punctajul aferent se distribuie celorlalţi indicatori. Punctajul obţinut de magistratul-asistent evaluat la fiecare criteriu de evaluare reprezintă suma punctelor acordate de comisia de evaluare la indicatorii corespunzători acelui criteriu, iar punctajul final reprezintă suma punctelor acordate de comisia de evaluare pentru fiecare criteriu de evaluare.

     Calificativul se acordă în funcţie de punctajul final, astfel:

1. de la 90 de puncte (inclusiv) la 100 de puncte - calificativul „Foarte bine“;
2. de la 70 de puncte (inclusiv) la 90 de puncte - calificativul „Bine“;
3. de la 50 de puncte (inclusiv) la 70 de puncte - calificativul „Satisfăcător“;
4. sub 50 de puncte - calificativul „Nesatisfăcător“.

     Pentru magistraţii-asistenţi care, în perioada supusă evaluării, au desfăşurat numai activitate specifică funcţiei de conducere, punctajul final se acordă astfel: la criteriul privind modul de îndeplinire a atribuţiilor manageriale, cel mult 60 de puncte, la criteriul de evaluare privind integritatea, cel mult 30 de puncte, iar la criteriul de evaluare privind formarea profesională, cel mult 10 puncte.

     Pentru magistraţii-asistenţi care, în perioada supusă evaluării, au desfăşurat atât activitate specifică funcţiei de execuţie, cât şi activitate specifică funcţiei de conducere, concomitent sau succesiv, punctajul final se acordă astfel: la criteriile de evaluare privind eficienţa şi calitatea activităţii, câte cel mult 15 puncte, la criteriul privind modul de îndeplinire a atribuţiilor manageriale, cel mult 30 de puncte, la criteriul privind integritatea, cel mult 30 de puncte, iar la criteriul privind formarea profesională, cel mult 10 puncte. Pentru această ipoteză se acordă câte un punctaj corespunzător pentru fiecare categorie de atribuţii şi se va stabili media aritmetică a acestora. La criteriile „integritate“ şi „obligaţia formării profesionale continue“ se acordă un singur punctaj.

     Magistraţii-asistenţi care primesc calificativul „Nesatisfăcător“ sunt obligaţi să urmeze, pentru o perioadă cuprinsă între 3 şi 6 luni, cursuri organizate de Institutul Naţional al Magistraturii sau de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Magistraţii-asistenţi care primesc calificativul „Satisfăcător“ în urma a două evaluări consecutive sunt obligaţi să urmeze, pentru o perioadă cuprinsă între 3 şi 6 luni, cursuri organizate de Institutul Naţional al Magistraturii sau de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Pentru magistraţii-asistenţi care primesc în urma a două evaluări consecutive calificativul „Nesatisfăcător“ sau care nu au promovat examenul prevăzut la art. 25 din regulament, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie dispune eliberarea din funcţie, pentru incapacitate profesională.

     Evoluţia carierei magistraţilor-asistenţi se consemnează în fişa din dosarul profesional, care se întocmeşte şi se păstrează de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Datele conţinute în dosarul profesional sunt confidenţiale, în condiţiile prevăzute de lege. Magistraţii-asistenţi au acces la propriul dosar profesional şi pot obţine copii ale actelor existente în dosar.

Dispozițiile ce vizează criteriile şi indicatorii de evaluare profesională, prevăzuţi în anexele nr. 1-3 la regulamentul aprobat prin Ordinul nr. 78/2023 sunt disponibile AICI