ICCJ: Conducerea unui vehicul cu un permis de conducere provizoriu eliberat în Marea Britanie


View access
Public
Alias
iccj-conducerea-unui-vehicul-cu-un-permis-de-conducere-provizoriu-eliberat-in-marea-britanie
Captcha
captcha
Category (main)
Created by alias
Disable comments
disable_comments
Displaying parameters
display_params
ID
799
Version information
item_screen
JImages
jimages
JUrls
jurls
Language
All
Language associations
lang_assocs
Layout parameters
layout_params
Layout selection
layout_selection
META data
{"robots":null,"xreference":"","author":"","rights":""}
Notify owner
notify_owner
Notify subscibers
notify_subscribers
Permissions
perms
Publish down (date)
0000-00-00 00:00:00
Publish up (date)
2023-01-23 05:14:10
SEO configuration
seoconf
Timezone info
timezone_info
Versions
versions
Publish changes
vstate

Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul de către o persoană care deține un permis de conducere provizoriu valabil, eliberat de autoritatea competentă din Marea Britanie (Provisional Driving Licence), constituie infracțiunea de conducere a unui vehicul fără permis de conducere prevăzută de art. 335 alin. (2) din Codul penal, în situația în care persoana nu are dreptul de a conduce autovehicule în România, a stabilit Înalta Curte de Casație și Justiție, printr-o decizie publicată, miercuri, în Monitorul Oficial nr. 51 din 18 ianuarie 2023.

Codul penal incriminează și sancționează conducerea unui vehicul fără permis de conducere. Astfel, dispozițiile art. 335 alin. (1) din Codul penal reglementează varianta-tip a infracțiunii, respectiv conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere, iar alineatul al doilea al aceluiași articol prevede o variantă atenuată a infracțiunii.

Potrivit alineatului (2), conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană al cărei permis de conducere este necorespunzător categoriei sau subcategoriei din care face parte vehiculul respectiv ori al cărei permis i-a fost retras sau anulat ori căreia exercitarea dreptului de a conduce i-a fost suspendată sau care nu are dreptul de a conduce autovehicule în România se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

În cauză, situația juridică a dreptului de a conduce vehicule pe drumurile publice din România al persoanelor care posedă exclusiv un permis provizoriu emis de autoritățile din Regatul Unit al Marii Britanii a condus la apariția unei practici juridice neunitare, problema de drept fiind susceptibilă de interpretări diferite.

   Într-o primă orientare jurisprudențială s-a considerat că, deținerea unui permis de conducere provizoriu eliberat de autoritățile din Marea Britanie nu este, în sine, suficientă pentru a considera că cel depistat, conducând un vehicul pe drumurile publice din România, fără a deține și un permis de conducere valabil conform legislației din România, a săvârșit infracțiunea de conducere a unui vehicul fără permis de conducere în varianta atenuată prevăzută de art. 335 alin. (2) teza finală din Codul penal, concluzionându-se că fapta săvârșită în aceste circumstanțe întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conducere, prevăzute de art. 335 alin. (1) din Codul penal. În argumentarea acestei interpretări s-a arătat că permisul respectiv nu este unul veritabil, nefiind obținut în urma promovării unui examen care să ateste că posesorul său avea abilitățile necesare conducerii autovehiculului în condiții de siguranță pe drumurile publice, ci doar pe baza unei simple cereri în vederea dobândirii unor asemenea abilități.

   Într-o a doua orientare s-a opinat în sens contrar, fapta de a conduce un vehicul pe drumurile publice din România exclusiv în baza permisului provizoriu valabil în Marea Britanie fiind încadrată juridic în varianta atenuată a infracțiunii, cu argumentarea că, deși persoana în cauză nu deține permis de conducere valabil în România, are un permis de conducere provizoriu emis de autoritățile engleze, astfel că este incidentă situația reglementată de art. 335 alin. (2) teza finală din Codul penal.

   Reamintim că unul dintre instrumentele de unificare a practicii judiciare neunitare îl reprezintă sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

   În conținutul dispozițiilor art. 475 din Codul de procedură penală sunt statuate condițiile de sesizare a instanței supreme pe care trebuie să le îndeplinească instanța care uzează de această instituție procesual penală.

   Astfel, sunt reglementate mai multe condiții cumulative, și anume acelea referitoare la faza procesuală a cauzei în care se ivește chestiunea de drept, felul instanței care poate sesiza și stadiul procesual al cauzei, natura juridică a chestiunii de drept, precum și aceea prin care să nu fi făcut obiectul vreunuia din instrumentele juridice de rezolvare a problemei respective.  

   Altfel spus, este necesar ca:

  • instanța care a formulat întrebarea să fie învestită cu soluționarea cauzei în ultimă instanță;
  • chestiunea de drept supusă analizei să nu fi primit o rezolvare anterioară printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii și să nu facă obiectul unui asemenea recurs în curs de soluționare.
  • soluționarea pe fond a cauzei să depindă de lămurirea chestiunii de drept ce face obiectul sesizării.

   Revenind la speță, permisul de conducere provizoriu britanic în discuție, pe care îl deținea inculpatul apelant din prezenta cauză, era intitulat Provisional Driving Licence iar potrivit Adresei nr. 1.161.063 din 14 martie 2012 a Centrului de Cooperare Polițienească Internațională, acesta nu este valabil în afara teritoriului Marii Britanii, fiind emis de autoritatea britanică, respectiv Driving Vehicle and Licencing Authority (DVLA), persoanelor care doresc să dobândească deprinderile necesare conducerii de autovehicule.

   S-a reținut că, potrivit acestei adrese, permisul de conducere provizoriu are înscrise mențiuni speciale, iar titularii unor asemenea permise provizorii pot conduce autovehicule doar pe teritoriul Marii Britanii, în anumite condiții restrictive.

   Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că infracțiunea prevăzută de art. 335 din Codul penal face parte din categoria infracțiunilor contra siguranței circulației pe drumurile publice având ca obiect juridic relațiile sociale referitoare la siguranța circulației pe drumurile publice. Acestea sunt puse în pericol prin faptul că o persoană conduce pe drumurile publice un vehicul, deși se află în anumite situații speciale prezumate absolut de legiuitor ca fiind periculoase circulației pe drumurile publice.

   Este o infracțiune de pericol, starea de pericol fiind generată ex re chiar la momentul săvârșirii acțiunii sau inacțiunii ce constituie elementul material al laturii obiective, fără a mai fi necesară producerea unei consecințe prejudiciabile. Infracțiunea este de pericol abstract, ceea ce înseamnă că însăși prezența conducătorului auto la traficul rutier, în condițiile descrise de textul de lege, este suficientă pentru existența infracțiunii, indiferent dacă acesta a condus doar pentru o perioadă scurtă de timp sau pe o distanță mică. Urmarea imediată constă în atingerea adusă relațiilor sociale referitoare la siguranța circulației pe drumurile publice și crearea unei stări de pericol din cauza existenței în traficul rutier a unor vehicule conduse de persoane care nu au cunoștințele teoretice și abilitățile practice specifice desfășurării unei asemenea activități.

   De asemenea, ICCJ reține că teza finală a art. 335 alin. (2) din Codul penal reglementează situația persoanei care conduce un vehicul pe drumurile publice, posedând permis de conducere, care nu a fost retras sau anulat, căreia nu i-a fost suspendată exercitarea dreptului de a conduce, dar care nu are dreptul de a conduce autovehicule în România, având acest drept în afara teritoriului țării și, ca atare, deprinderile necesare exercitării acestei activități.

   Mai mult, ICCJ opinează că din interpretarea teleologică a art. 335 alin. (2) din Codul penal rezultă că legiuitorul a urmărit să sancționeze într-o variantă atenuată persoanele care dețin abilitatea de a conduce un autovehicul, însă, din diferite motive, nu au dreptul de a conduce autovehicule în România.

   Faptul că permisul de conducere provizoriu nu are corespondent în legislația din România nu echivalează cu inexistența acestuia, în condițiile în care a fost emis de autoritatea competentă britanică și poate fi folosit doar pe teritoriul Marii Britanii.

   În concluzie, se reține că persoana care deține un permis de conducere provizoriu valabil eliberat de autoritățile din Marea Britanie face parte din categoria persoanelor care nu au dreptul de a conduce autovehicule în România, iar conducerea pe drumurile publice de către o asemenea persoană a unui autovehicul realizează elementele de tipicitate ale infracțiunii prevăzute de art. 335 alin. (2) din Codul penal.

   Dezlegarea data acestei probleme de drept a devenit obligatorie, începând cu data de 18 ianuarie 2023, data la care Decizia nr. 78 din 28 noiembrie 2022 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Decizia poate fi consultată AICI!