Pe 24 noiembrie 2024 a intrat în vigoare Legea nr. 288 din 20 noiembrie 2024 privind traseele pedestre de interes naţional în scop recreative, actul fiind publicat în Monitorul Oficial al României nr. 1163 din 21 noiembrie 2024. Prezenta lege reglementează atestarea, amenajarea, administrarea şi conservarea traseelor pedestre de interes naţional în scop recreativ, având ca obiectiv promovarea şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural-istoric al României pe plan naţional şi internaţional, cu accent pe zonele rurale, pentru dezvoltarea unui turism durabil şi în vederea stimulării dezvoltării economice locale şi regionale.

     Amenajarea şi conservarea traseelor de interes naţional ce străbat arii naturale protejate, fondul forestier naţional sau zone declarate prin lege ca fiind zone montane se fac cu respectarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, a prevederilor Legii nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 77/2003 privind instituirea unor măsuri pentru prevenirea accidentelor montane şi organizarea activităţii de salvare în munţi.

     Accesul persoanelor care doresc să parcurgă pedestru orice sector al unui traseu de interes naţional, aflat pe terenuri sau drumuri de exploatare agricolă sau forestieră aflate în proprietatea publică a statului, este garantat. În cazul în care anumite sectoare ale unui traseu de interes naţional au un regim juridic special, accesul persoanelor pe aceste sectoare se face numai cu respectarea prevederilor legale speciale. Atestarea traseului de interes naţional se face de către Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, la solicitarea iniţiatorului, pe baza propunerii comisiei prevăzute mai sus.

     Atestarea se face cu îndeplinirea următoarelor condiţii cumulative:

1. traseul de interes naţional străbate cel puţin 8 judeţe şi are o lungime de cel puţin 500 km, cu excepţia celor care traversează sau se învecinează cu situri naturale ale patrimoniului natural universal de sub egida UNESCO, care trebuie să aibă cel puţin 200 km;
2. traseul de interes naţional străbate mediul rural şi natural al României în proporţie de cel puţin 70% din lungimea traseului;
3. traseul de interes naţional include monumente istorice, situri arheologice, situri naturale ale patrimoniului natural universal de sub egida UNESCO, arii naturale protejate;
4. iniţiatorul face dovada existenţei acordurilor prevăzute la art. 6 alin. (1) din lege, precum şi a unui ghid care să cuprindă harta şi alte elemente de identitate vizuală ale traseului de interes naţional, informaţii privind infrastructura traseului, profilul cu diferenţe de nivel, spaţii de cazare şi alte informaţii turistice.

     Verificarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute anterior se realizează, în termen de 90 de zile de la solicitare, de către o comisie constituită prin ordin al ministrului economiei, antreprenoriatului şi turismului, din care fac parte reprezentanţi ai Ministerului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor şi ai Ministerului Culturii.

     Sectoarele de traseu care străbat terenuri proprietate privată pot fi incluse în traseul de interes naţional numai cu acordul scris al titularilor dreptului de proprietate ori ai unui/mai multor dezmembrăminte ale dreptului de proprietate. Sectoarele de traseu care străbat terenuri proprietate publică pot fi incluse în traseul de interes naţional numai cu acordul scris al titularilor dreptului de proprietate/administrare/ concesiune.

     Traseul de interes naţional se poate suprapune în anumite segmente peste traseele pentru turism pedestru, traseele de cicloturism sau peste alte trasee reglementate prin alte acte normative. În această situaţie, actele normative care reglementează respectivele trasee nu sunt aplicabile segmentelor de traseu de interes naţional. Desfiinţarea unuia sau mai multor trasee pentru turism pedestru, pentru cicloturism sau a altor trasee reglementate prin alte acte normative, care se suprapun peste unul sau mai multe segmente ale unui traseu de interes naţional, nu determină desfiinţarea acestuia.

     Strategia privind amenajarea, întreţinerea, conservarea şi dezvoltarea traseului de interes naţional este stabilită de către administrator, împreună cu iniţiatorul traseului de interes naţional.  Amenajarea, întreţinerea şi conservarea unui traseu de interes naţional se realizează de administratorul traseului în colaborare cu iniţiatorul traseului, conform ordinului ministrului prevăzut la art. 5 alin. (1) din lege. Unitatea administrativ-teritorială pe teritoriul căreia se situează segmentul de traseu de interes naţional susţine şi finanţează amenajarea, întreţinerea şi conservarea segmentului de traseu aferent teritoriului său.

     Iniţiatorul traseului de interes naţional, singur sau în colaborare cu unitatea administrativ-teritorială pe teritoriul căreia se situează segmentul de traseu, amplasează/aplică elemente de traseu, precum semne, indicatoare, marcaje de orientare, refugii, balustrade, borduri, şi promovează traseul de interes naţional aferent scopului şi destinaţiei pentru care a fost creat.

     Administratorul traseului de interes naţional, în colaborare cu iniţiatorul traseului de interes naţional şi cu autorităţile şi instituţiile însărcinate cu administrarea şi întreţinerea traseelor montane, decide de comun acord măsurile de amenajare şi marcare a traseului de interes naţional, astfel încât, prin montarea elementelor de traseu prevăzute la art. 8 alin. (4) din lege, să se păstreze identitatea vizuală şi uşurinţa de orientare pentru ambele trasee, fără a modifica, deteriora sau înlătura marcajele traseului montan.

     Amenajarea şi întreţinerea segmentelor de traseu de interes naţional care se suprapun peste drumuri publice, drumuri de exploatare agricolă sau forestieră aflate în proprietatea publică a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, marcate ca atare în documentaţiile cadastrale ale unităţilor administrativ-teritoriale, se efectuează de către persoanele de drept public sau privat în ale căror administrare şi întreţinere se află acestea la data atestării traseului de interes naţional, cu consultarea şi sprijinul administratorului de traseu şi iniţiatorului de traseu de interes naţional. Administratorul traseului de interes naţional, în colaborare cu iniţiatorul traseului de interes naţional şi cu administratorii drumurilor peste care se suprapun segmente ale traseului de interes naţional, decide de comun acord măsurile de amenajare şi marcare a acestora, astfel încât să poată fi urmărit şi parcurs fără a fi modificate, deteriorate sau înlăturate marcajele drumului respectiv.

     Iniţiatorul traseului de interes naţional, în colaborare cu administratorul traseului de interes naţional, are obligaţia ca, în situaţia în care un segment de traseu de interes naţional devine impracticabil, indiferent de cauză, să identifice şi să amenajeze cu caracter temporar un alt segment de traseu similar, care să nu afecteze contin/uitatea traseului de interes naţional.

Textul integral al Legii nr. 288/2024 privind traseele pedestre de interes naţional în scop recreativ, disponibil AICI