Ministerul Apărării Naționale a emis Ordinul nr. M.168 din 7 august 2024 pentru aprobarea Ghidului privind prevenirea şi combaterea hărţuirii pe criteriul de sex şi a hărţuirii morale la locul de muncă în Ministerul Apărării Naţionale. Actul a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 798 din 12 august 2024.

     Prin aprobarea şi implementarea prevederilor prezentului ghid, Ministerul Apărării Naţionale se obligă să asigure un mediu sigur pentru toţi angajaţii, fără discriminare pe bază de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenenţă la o categorie defavorizată sau pe baza oricărui alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau exercitării, în condiţii de egalitate, a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social şi cultural sau în orice alte domenii ale vieţii publice.

     Asigurarea egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi este fundamentală şi orice formă de manifestare a relaţiilor de putere dintre bărbaţi şi femei este strict interzisă, fiind considerată o formă de încălcare a demnităţii umane şi de creare a unui mediu intimidant, ostil, degradant, umilitor sau ofensator. Ministerul Apărării Naţionale aplică o politică de toleranţă zero pentru hărţuirea pe criteriul de sex şi hărţuirea morală la locul de muncă, tratează cu seriozitate şi promptitudine toate incidentele şi investighează toate acuzaţiile de hărţuire. În cadrul Ministerului Apărării Naţionale se sancţionează disciplinar orice persoană despre care s-a dovedit că a hărţuit o altă persoană, aceasta putând duce inclusiv până la încetarea raporturilor de serviciu/muncă.

     Hărţuirea morală şi hărţuirea sexuală sunt contrare principiului egalităţii de tratament între femei şi bărbaţi şi constituie discriminare pe criteriul de sex. Aceste forme de discriminare se manifestă nu numai la locul de muncă, dar şi în ceea ce priveşte accesul la muncă, la formare şi promovare profesională. În acest context, comandanţii/şefii unităţilor militare şi persoanele responsabile cu formarea profesională sunt încurajate să ia măsuri pentru a lupta împotriva tuturor formelor de discriminare pe criteriul de sex şi, în special, să ia măsuri preventive împotriva hărţuirii morale şi hărţuirii sexuale la locul de muncă şi în ceea ce priveşte accesul la muncă, la formare şi promovare profesională, în conformitate cu dreptul naţional şi practicile naţionale.

     Procedurile de plângere/sesizare şi de soluţionare a hărţuirii pe criteriul de sex şi a hărţuirii morale la locul de muncă în Ministerul Apărării Naţionale se realizează, de regulă, la nivelul unităţii militare şi au caracter administrativ.

     Procedura informală constă în:

1. personalul care este supus hărţuirii ar trebui, dacă este posibil, să informeze presupusul hărţuitor că percepe comportamentul în cauză drept nedorit şi deranjant;
2. pot apărea situaţii de hărţuire în relaţii inegale, adică între o persoană cu funcţie de comandă/conducere şi o persoană cu funcţie de execuţie. De asemenea, pot exista situaţii în care nu este posibil ca victima să îl informeze pe presupusul hărţuitor cu privire la faptul că percepe comportamentul în cauză drept nedorit şi deranjant, de exemplu, presupusul hărţuitor poate fi chiar persoana desemnată cu gestionarea cazurilor de hărţuire sau superiorul victimei;
3. dacă o victimă nu poate aborda direct un presupus hărţuitor, el/ea va aborda superiorul ierarhic al presupusului hărţuitor despre comportamentul nedorit şi deranjant. De asemenea, va comunica unui alt reprezentant cu rol de conducere a unităţii militare/reprezentantului salariaţilor sau reprezentantului sindical. În acest context, persoanele menţionate mai sus se vor asigura că victima este informată corespunzător, astfel că alegerea în mod informal a soluţionării problemei nu exclude posibilitatea ca victima să îşi dorească şi o rezolvare formală, în cazul în care hărţuirea continuă.

     Procedura formală se desfăşoară astfel:

1. atunci când persoana responsabilă/comisia primeşte o plângere/sesizare de hărţuire, aceasta trebuie:
2. să înregistreze plângerea/sesizarea şi informaţiile relevante în registru;
3. să se asigure că victima înţelege procedurile pentru soluţionarea plângerii/sesizării;
4. să păstreze o evidenţă confidenţială a tuturor discuţiilor;
5. să respecte alegerea victimei;
6. să se asigure că victima ştie că poate depune plângere/sesizare şi la alte instituţii care au competenţe în domeniul hărţuirii;
7. pe parcursul procedurii de soluţionare a plângerii/sesizării, victima are dreptul de a beneficia de suportul unui consilier din cadrul unităţii militare/eşalonului superior;
8. victima poate fi asistată de un reprezentat sindical sau al salariaţilor pe parcursul procedurii de soluţionare a plângerii/sesizării;
9. comisia se asigură de informarea victimei cu privire la posibilitatea de a solicita consiliere juridică sau psihologică;
10. tabelul cu persoanele responsabile, respectiv membrii comisiei şi funcţia lor va fi afişat în incinta unităţii militare şi diseminat întregului personal;
11. comandantul/şeful unităţii militare are rolul de a pune în aplicare prezentul ghid fără a putea face parte din comisie, cu excepţia situaţiilor în care prezenţa acestuia este obligatorie (de exemplu, superiorul ierarhic al presupusului hărţuitor);
12. în situaţii temeinic justificate, desemnarea unei alte persoane responsabile sau a unui membru al comisiei se poate face numai prin ordin de zi pe unitate.

     Plângerea/Sesizarea poate fi formulată de persoana vătămată în formă scrisă (olograf sau electronic, dar obligatoriu asumată prin semnătură de către victimă, cu respectarea protecţiei datelor de identitate, în vederea asigurării protecţiei acesteia) sau verbală (discuţie cu persoanele responsabile, în urma căreia se va întocmi un proces-verbal). Persoana desemnată/comisia demarează întocmirea unui raport de caz care va cuprinde toate informaţiile relevante furnizate în plângere, înregistrând datele, orele şi faptele incidentului/incidentelor.

     Raportul de caz se întocmeşte în termen de maximum 7 zile lucrătoare de la depunerea plângerii/sesizării. Prin raportul de caz persoana responsabilă/comisia propune comandantului/şefului unităţii, dacă este cazul, măsuri de protecţie a victimei cu respectarea prevederilor legale. Raportul de caz este înaintat, în funcţie de măsurile dispuse: structurii de resurse umane/conducerii unităţii militare/ consilierului privind egalitatea de şanse/consilierului de etică.

     Soluţionarea plângerii/sesizării reprezintă etapa finală a procedurii, în cadrul căreia persoana responsabilă/comisia întocmeşte un raport final prin care detaliază investigaţiile, constatările şi măsurile propuse, după caz, şi pe care îl va înainta conducerii unităţii militare.

     Un angajat care a fost supus hărţuirii poate, de asemenea, să facă o plângere la alte instituţii care au competenţe în domeniul hărţuirii. Aceste plângeri se pot face conform prevederilor Legii nr. 202/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, la:

1. inspectoratul teritorial de muncă;
2. Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării;
3. instanţele de judecată;
4. organele de cercetare penală dacă hărţuirea este atât de gravă, încât se încadrează în formele prevăzute de Codul penal.

Totalitatea prevederilor conținute de Ghidul privind prevenirea şi combaterea hărţuirii pe criteriul de sex şi a hărţuirii morale la locul de muncă în Ministerul Apărării Naţionale, aprobat prin Ordinul nr. M.168/2024, disponibile AICI