Noi măsuri de protecție a drepturilor copilului


View access
Public
Alias
noi-masuri-de-protectie-a-drepturilor-copilului
Captcha
captcha
Category (main)
Created by alias
Disable comments
disable_comments
Displaying parameters
display_params
ID
1105
Version information
item_screen
JImages
jimages
JUrls
jurls
Language
All
Language associations
lang_assocs
Layout parameters
layout_params
Layout selection
layout_selection
META data
{"robots":null,"xreference":"","author":"","rights":""}
Notify owner
notify_owner
Notify subscibers
notify_subscribers
Permissions
perms
Publish down (date)
0000-00-00 00:00:00
Publish up (date)
2024-05-13 03:51:52
SEO configuration
seoconf
Timezone info
timezone_info
Versions
versions
Publish changes
vstate

Parlamentul a emis Legea nr. 123 din 30 aprilie 2024 pentru modificarea și completarea Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului.

Actul normativ a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 414 din 7 mai 2024 și a intrat în vigoare vineri, 10 mai 2024. Potrivit acestuia, s-au reglementat o serie de măsuri menite să atenueze proliferarea fenomenului înstrăinării părintești și să combată creșterea numărului de dispute judiciare între părinți cu privire la exercitarea în comun a autorității părintești, precum și cu privire la modalitatea de păstrare a relațiilor personale între copii și părintele cu care aceștia nu locuiesc în mod constant.

Cu alte cuvinte, distrugerea relației unui copil cu celălalt părinte va fi considerată violență psihologică și va avea o serie de urmări pe plan juridic.

Concret, noua lege prevede că înstrăinarea părintească reprezintă o formă a violenței psihologice prin care unul dintre părinți sau dintre membrii familiei extinse sau substitutive, în mod intenționat, urmărit sau asumat și apropriat, generează, acceptă sau folosește o situație în care copilul ajunge să manifeste reținere sau ostilitate nejustificată sau disproporționată față de oricare dintre părinți.

Părintele care înstrăinează este părintele care se face responsabil de existența unei situații de înstrăinare părintească, în vreme ce părintele înstrăinat este părintele față de care copilul manifestă reținere sau ostilitate, nejustificată sau disproporționată.

   Noua lege mai prevede expres că nicio persoană nu poate împiedica relațiile personale ale acestuia cu bunicii, frații și surorile ori cu alte persoane alături de care copilul s-a bucurat de viața de familie decât în cazurile în care instanța decide în acest sens, apreciind că există motive temeinice de natură a primejdui dezvoltarea fizică, psihică, intelectuală sau morală a copilului.

   În caz de neînțelegere între părinți cu privire la modalitățile de exercitare a dreptului de a avea legături personale cu copilul, instanța va stabili un program în funcție de vârsta copilului, de nevoile de îngrijire și educare ale acestuia, de intensitatea legăturii afective dintre copil și părintele la care nu locuiește, de comportamentul acestuia din urmă, de existența unei situații de înstrăinare părintească, precum și de alte aspecte relevante în fiecare caz în parte.

   Potrivit actului normativ, se consideră motive întemeiate pentru ca instanța să decidă ca autoritatea părintească să se exercite de către un singur părinte încălcarea gravă sau repetată a autorității părintești a celuilalt părinte, alcoolismul, boala psihică, dependența de droguri a celuilalt părinte, violența față de copil sau față de celălalt părinte, înstrăinarea părintească, condamnările pentru infracțiuni de trafic de persoane, trafic de droguri, infracțiuni cu privire la viața sexuală, infracțiuni de violență, oricare altă imposibilitate obiectivă a părinților de a colabora pentru luarea în comun a deciziilor privitoare la copil, precum și orice alt motiv legat de riscurile pentru copil, care ar deriva din exercitarea de către acel părinte a autorității părintești.

   Înstrăinarea părintească va putea fi constatată, la cererea unuia dintre părinți, la cererea procurorului sau la cererea direcției generale de asistență socială și protecția copilului, de o instanță de judecată, ce va lua în considerare, așa cum stabilește legea, cu prioritate, interesul superior al copilului.

   Stabilirea existenței unei situații de înstrăinare părintească va avea și o serie de efecte juridice. Printre altele, existența acestei situații va fi avută în vedere atunci când se face analiza generală a interesului superior al copilului, la stabilirea exercitării exclusive a autorității părintești, la stabilirea locuinței copilului la domiciliul unuia dintre părinți și la stabilirea modului în care se vor desfășura relațiile personale ale copilului cu părintele la care nu locuiește.

   Mai mult, înstrăinarea părintească creează prezumția relativă că exercitarea autorității părintești de către părintele care înstrăinează, precum și stabilirea locuinței copilului la domiciliul acestui părinte nu sunt în interesul superior al copilului.

 

Forma consolidată a Legii nr. 272 din 21 iunie 2004 se poate consulta AICI!