Ordinul comun al Ministerului Afacerilor Externe și al Ministerului Finanțelor nr. 392/571/2025 privind aprobarea Normelor metodologice de punere în aplicare a Legii nr. 270/2024 pentru suportarea de către statul român a cheltuielilor ocazionate de repatrierea cetăţenilor români decedaţi în străinătate, precum şi pentru abrogarea lit. b) a alin. (1) al art. 15 din Legea nr. 198/2008 privind serviciile consulare pentru care se percep taxe şi nivelul taxelor consulare la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 534 din 10 iunie 2025.

     Potrivit art. 1 din Legea nr. 270 din 1 noiembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial nr. 1099 din 4 noiembrie 2024, statul român suportă cheltuielile de repatriere a cetăţenilor români decedaţi în străinătate, la cererea familiei, în limita a 5000 euro pentru fiecare persoană decedată. Ordinul nr. 392/571/2025 vine în completarea Legii nr. 270/2024 prin stabilirea clară a procedurilor, documentelor și condițiilor prin care cetățenii români, respectiv familiile acestora, să poată beneficia de sprijin din partea statului pentru repatrierea persoanelor decedate în străinătate, până la plafonul de 5.000 €.

     Cererea se depune, personal sau prin intermediul unui mandatar autorizat printr-o procură specială, astfel:

1. de către membrul de familie desemnat să organizeze funeraliile în baza unei dispoziţii testamentare sau a unui contract încheiat de persoana decedată;
2. în absenţa unei dispoziţii testamentare sau a unei clauze contractuale, de către membrul de familie îndreptăţit să decidă felul funeraliilor, în ordinea stabilită de art. 80 alin. (2) din Codul civil, după cum urmează: soţul, părinţii, descendenţii, rudele în linie colaterală până la al patrulea grad inclusiv, precum și legatarii universali sau cu titlu universal.

     Cererea va fi însoţită de următoarele documente:

a. documentul de identitate al membrului de familie îndreptăţit să formuleze solicitarea sau, după caz, al mandatarului acestuia, însoţit de procura aferentă;

b. certificatul de deces sau extrasul din actul de deces;

c. după caz, traducerea în limba română, legalizată notarial, a certificatului de deces sau a extrasului din actul de deces străin;

d. dovada că persoana decedată deţinea cetăţenia română la momentul decesului, potrivit art. 22^1 din Legea cetăţeniei române nr. 21/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. În lipsa unei asemenea dovezi, misiunea diplomatică sau oficiul consular va solicita autorităţilor române competente, prin intermediul MAE, atestarea calităţii de cetăţean român a persoanei decedate la momentul decesului;

     Dovada cetăţeniei române se face cu actele de identitate prevăzute la art. 12 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu paşaportul românesc, cu titlul de călătorie fără menţiunea «identitate incertă», cu certificatul provizoriu de cetăţenie şi cu documentele prevăzute la art. 23, aflate în termen de valabilitate, precum şi cu cardul de cetăţenie română prevăzut la art. 20 alin. (8) din normele metodologice şi cu certificatul de cetăţenie. Cetăţenia copilului până la vârsta de 14 ani se dovedeşte cu paşaportul românesc, cu cartea electronică de identitate, cu titlul de călătorie fără menţiunea «identitate incertă», cu certificatul provizoriu de cetăţenie sau cu documentele prevăzute la art. 23, aflate în termen de valabilitate, precum şi cu cardul de cetăţenie română prevăzut la art. 20 alin. (11) şi (12) din normele metodologice sau, după caz, cu certificatul său de naştere românesc însoţit fie de actul de identitate sau paşaportul oricăruia dintre părinţi, emis de autorităţile române, aflat în termen de valabilitate, fie de cardul de cetăţenie ori de certificatul de cetăţenie al oricăruia dintre părinţi.

e. documente care să ateste legătura de rudenie dintre membrul de familie solicitant şi persoana decedată;

f. dacă este cazul, paşaportul mortuar, eliberat de misiunea diplomatică sau de oficiul consular ori, în cazul deceselor survenite pe teritoriul unui stat parte la Acordul internaţional privind transportul de cadavre, încheiat la Berlin la data de 10.02.1937, de către autorităţile locale competente;

g. document doveditor că prestatorul de servicii funerare este autorizat pentru transporturi funerare internaţionale;

h. factura emisă de prestatorul de servicii funerare; în cazul achitării, în prealabil, a costului transportului funerar, documente care dovedesc efectuarea plăţii (chitanţă, ordin de plată, extras de cont);

i. declaraţie pe propria răspundere că nu a mai beneficiat de o sumă de bani cu titlu de cheltuieli de repatriere în sensul Legii nr. 270/2024, cu modificările ulterioare;

j. datele contului bancar.

     Documentele eliberate de autorităţile străine trebuie să îndeplinească condiţiile de supralegalizare sau să fie prevăzute cu apostilă conform dispoziţiilor Convenţiei cu privire la suprimarea cerinţei supralegalizării actelor oficiale străine, adoptată la Haga la 5 octombrie 1961, la care România a aderat prin Ordonanţa Guvernului nr. 66/1999, aprobată prin Legea nr. 52/2000, cu modificările ulterioare, cu excepţia celor recunoscute formal fără îndeplinirea procedurilor de supralegalizare sau apostilare, în baza prevederilor legislaţiei Uniunii Europene sau ale convenţiilor, tratatelor şi acordurilor bilaterale ori multilaterale la care România este parte.

     Ordinul nr. 392/571/2025 vine în sprijinul cetățenilor români care, în momente de profundă durere, au nevoie nu doar de empatie, ci și de asistență reală din partea statului. Reglementările clare și sprijinul financiar pot face diferența între o povară imposibil de dus și un gest de demnitate pentru cei rămași. Consultă textul Normelor metodologice AICI