Consiliul Suprem al Magistraturii a emis Hotărârea nr. 1.290 din 13 iunie 2024 pentru aprobarea Regulamentului privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor. Actul legislativ se regăsește publicat în Monitorul Oficial nr. 585 din 25 iunie 2024.

     Evaluarea judecătorilor are ca obiective stabilirea nivelului de competenţă profesională al acestora şi vizează îmbunătăţirea performanţelor profesionale, creşterea eficienţei activităţii instanţelor şi a încrederii publice în puterea judecătorească, menţinerea şi consolidarea calităţii sistemului judiciar. Procesul de evaluare a judecătorilor implică parcurgerea următoarelor etape: observarea activităţilor profesionale cu caracter public desfăşurate de judecătorul evaluat, analiza documentelor care conţin rezultatele activităţii profesionale a judecătorului evaluat şi acordarea calificativului. Procesul de evaluare a judecătorilor poate cuprinde şi un interviu de evaluare, precum şi stabilirea de comun acord a unui plan individual de dezvoltare profesională.

     Conform art. 2 din regulament, pentru verificarea îndeplinirii criteriilor de competenţă profesională şi de performanţă, judecătorii sunt supuşi unei evaluări privind, în principal, calitatea activităţii, eficienţa, integritatea şi obligaţia de formare profesională continuă. În cazul judecătorilor numiţi în funcţii de conducere, evaluarea se face şi asupra modului de îndeplinire a atribuţiilor manageriale.

     În raport cu vechimea în funcţia de judecător avută la începutul perioadei evaluate, evaluarea se realizează după cum urmează:

1. o dată la 2 ani, pentru judecătorii cu o vechime între un an şi 5 ani;
2. o dată la 3 ani, pentru judecătorii cu o vechime între 5 şi 10 ani;
3. o dată la 4 ani, pentru judecătorii cu o vechime între 10 şi 15 ani;
4. o dată la 5 ani, pentru judecătorii cu o vechime mai mare de 15 ani.

     Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu sunt supuşi evaluării. Evaluarea profesională se poate efectua şi ori de câte ori se solicită de către judecător. Pentru judecătorii membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, evaluarea se face după cel puţin 3 ani de la încetarea mandatului.

     Evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor care au îndeplinit şi funcţia de procuror în perioada supusă evaluării, se va realiza în termen de 2 ani de la numirea în funcţia de judecător prin decret al Preşedintelui României. Evaluarea judecătorilor detaşaţi la alte instituţii decât instanţele se face după încetarea detaşării, la împlinirea a 2 ani, în cazul primei evaluări, iar în cazul celorlalte evaluări, prin cumularea perioadei anterioare detaşării cu perioada ulterioară acesteia.

     Evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor se desfăşoară pe parcursul întregii perioade evaluate. Comisia de evaluare, prin secretariatul acesteia, întocmeşte un dosar de evaluare pentru fiecare judecător, dosar care va cuprinde datele statistice cu privire la volumul de activitate şi la indicatorii de eficienţă, depuse anual, raportul de evaluare, observaţiile şi obiecţiunile celui evaluat, precum şi orice alte acte, date sau informaţii pe baza cărora se realizează evaluarea. Dacă este cazul, la dosarul de evaluare se depune şi planul individual de dezvoltare profesională. Judecătorii au acces oricând la propriul dosar de evaluare. Preşedintele comisiei de evaluare ia măsurile necesare pentru păstrarea dosarului de evaluare, astfel încât să fie asigurată confidenţialitatea acestuia.

     Autoevaluarea reprezintă procesul prin care judecătorul formulează propriile aprecieri cu privire la activitatea desfăşurată în perioada supusă evaluării, acordând punctaje motivate la fiecare indicator, aceasta având rolul de a permite judecătorului să aibă o poziţie cu privire la activitatea sa, inclusiv din perspectiva nevoilor de pregătire profesională.

     Comisia de evaluare întocmeşte un proiect de raport, separat pentru fiecare judecător, pe baza actelor dosarului de evaluare, care cuprinde descrierea activităţilor desfăşurate de comisia de evaluare, fişa de evaluare, precum şi eventualele recomandări făcute judecătorului evaluat. Modelul raportului de evaluare este prezentat în anexa nr. 2 la regulament, iar modelele fişelor de evaluare corespunzătoare sunt prezentate în anexele nr. 3 - 6 la regulament. Fişa de evaluare cuprinde motivarea punctajelor acordate doar în situaţia în care judecătorul evaluat este depunctat, motivarea limitându-se la indicatorul respectiv. Prin proiectul de raport se propune acordarea unuia dintre următoarele calificative: "Foarte bine", "Bine", "Satisfăcător" sau "Nesatisfăcător". În situaţia în care judecătorul este evaluat atât pentru funcţia de execuţie, cât şi pentru funcţia de conducere, prin proiectul de raport de evaluare se propune acordarea unui singur calificativ.

     După comunicarea proiectului de raport prevăzut la art. 20 alin. (1) din regulament, judecătorul evaluat poate susţine un interviu în faţa comisiei de evaluare, atât cu privire la aspectele care nu au putut fi clarificate ca urmare a culegerii datelor şi informaţiilor necesare evaluării, cât şi cu privire la aspectele în legătură cu care judecătorul a formulat observaţii şi obiecţii. În perioada supusă evaluării, între judecătorul evaluat şi membrii comisiei de evaluare pot avea loc periodic discuţii cu privire la orice aspecte privind procesul de evaluare.

     După susţinerea interviului, comisia de evaluare analizează eventualele observaţii şi obiecţii formulate de judecătorul evaluat şi celelalte aspecte rezultate din susţinerea interviului şi întocmeşte raportul de evaluare final, care are conţinutul prevăzut la art. 20 alin. (1) şi prin care se acordă unul din calificativele prevăzute la art. 20 alin. (2) din regulament. În raportul de evaluare final se vor consemna şi eventualele observaţii şi obiecţii formulate de judecătorul evaluat, precum şi soluţia argumentată a comisiei de evaluare cu privire la acestea.

     Pentru fiecare dintre criteriile privind eficienţa activităţii, calitatea activităţii şi integritatea se acordă un punctaj de cel mult 30 de puncte, iar pentru criteriul privind obligaţia de formare profesională continuă şi absolvirea unor cursuri de specializare, punctajul maxim este de 10 puncte. Calificativul se acordă în funcţie de punctajul final, astfel:

1. de la 90 de puncte (inclusiv) la 100 de puncte - calificativul "Foarte bine";
2. de la 70 de puncte (inclusiv) la 90 de puncte - calificativul "Bine";
3. de la 50 de puncte (inclusiv) la 70 de puncte - calificativul "Satisfăcător";
4. sub 50 de puncte - calificativul "Nesatisfăcător".

    Reglementări privind contestațiile judecătorilor nemulţumiţi de calificativul acordat - disponibile în textul complet al Regulamentului aprobat prin Hotărârea nr. 1.290/2024