Moștenitorii titularului de cont decedat au dreptul să obțină furnizarea, de către instituțiile bancare, a informațiilor protejate de secretul bancar, pentru perioada anterioară decesului, numai în măsura în care justifică scopul pentru care le pretind, a decis Înalta Curte de Casație și Justiție prin Completul competent să judece recursul în Interesul legii.

Astfel, se clarifică faptul că moștenitorii au dreptul de a obține informații protejate de secretul bancar numai în măsura în care justifică scopul pentru care le solicită. Cu titlu de exemplu, menționăm că se pot solicita informațiile pentru a stabili masa succesorală, pentru reducțiunea liberalităților excesive ori pentru a plăti datoriile defunctului sau pentru a administra bunurile moștenite.

Decizia nr. 9 din 20 mai 2024 cu privire la interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 113 alin. (2) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările și completările ulterioare a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 637 din 4 iulie 2024.

Autorul sesizării a arătat că în practica judiciară nu exista  un punct de vedere unitar asupra problemei de drept care formează obiect al sesizării, fiind conturate două orientări divergente.

Într-o primă orientare jurisprudențială s-a apreciat că obligația instituțiilor de credit de a furniza informații referitoare la conturile deschise de către defunct există încă de la momentul deschiderii conturilor. Astfel, unele instanțe au apreciat ca fiind întemeiate cererile moștenitorilor de obligare a instituțiilor de credit la furnizarea informațiilor referitoare la conturile defunctului încă de la data deschiderii lor.

În susținerea acestei orientări s-a argumentat că simpla calitate de succesor în drepturi și obligații al defunctului titular de cont (cu excepția celor cu caracter strict personal) este suficientă pentru a justifica un interes în obținerea informațiilor solicitate.

   Prin furnizarea acestor informații nu este încălcat secretul bancar câtă vreme, devenind succesorul defunctului, moștenitorul poate exercita drepturile pe care defunctul le-ar fi avut dacă ar mai fi fost în viață, inclusiv dreptul de a solicita extrasele de cont care reflectă situația contului bancar încă de la data deschiderii acestuia.

   În cea de-a doua orientare jurisprudențială s-a apreciat că obligația instituțiilor de credit de a furniza informații referitoare la conturile deschise de către defunct există doar ulterior survenirii decesului.

   S-a argumentat că informațiile privind operațiunile de retragere și depunere anterioare decesului titularului de cont se circumscriu secretului bancar, iar în lipsa unei justificări a moștenitorului solicitant, banca poate refuza furnizarea acestor informații.

   Dreptul de a obține informații privind operațiunile de retragere și depunere anterioare decesului titularului de cont nu are un conținut patrimonial, nefiind astfel transmisibil pe cale succesorală.

   Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat că, deși, de principiu, apărarea memoriei persoanei decedate se opune furnizării neîngrădite, către moștenitori, a informațiilor asupra operațiunilor efectuate de titularul contului, care nu avea obligația de a da socoteală succesibililor nici în timpul vieții, și în scopul stabilirii întinderii masei succesorale prezintă relevanță soldurile conturilor de la data decesului, se constată că, în anumite cazuri, moștenitorii pot justifica un interes în a obține date protejate de secretul bancar.

   Astfel, ICCJ mai spune că nefiind posibilă, într-o decizie de unificare a jurisprudenței, o enumerare cu caracter exhaustiv a unor asemenea situații, poate avea semnificația scopului justificat, în care dreptul la informare să nu le fie negat, ipoteza în care moștenitorii au un dubiu asupra existenței unor rulaje pe conturi în perioada în care titularul era în imposibilitate de a iniția asemenea demersuri; similar, în măsura în care informațiile referitoare la soldul contului la data decesului ar fi insuficiente pentru determinarea unor sume deținute în cote egale cu soțul supraviețuitor în conturi al căror titular este acesta din urmă ori a unor aspecte referitoare la realizarea unor donații supuse raportului - context în care trebuie observat dacă bunurile donate sunt supuse unui regim de publicitate, a căror situație este accesibilă în mod facil, prin verificarea registrelor specializate sau dacă, nepresupunând ad validitatem forma autentică, scapă evidențierii în Registrul Național Notarial de Evidență a Liberalităților -, scopul moștenitorilor de a obține informații protejate de secretul bancar ar putea fi apreciat, de asemenea, ca justificat. În egală măsură, demersul de reducțiune a liberalităților excesive poate reflecta interesul lor legitim pentru a le fi dezvăluit secretul bancar.

Decizia nr. 9 din 20 mai 2024 poate fi accesat AICI!