Regimul juridic al mijloacelor de transport reţinute de reprezentanţii autorităţii vamale


View access
Public
Alias
regimul-juridic-al-mijloacelor-de-transport-retinute-de-reprezentantii-autoritatii-vamale
Captcha
captcha
Category (main)
Created by alias
Disable comments
disable_comments
Displaying parameters
display_params
ID
1106
Version information
item_screen
JImages
jimages
JUrls
jurls
Language
All
Language associations
lang_assocs
Layout parameters
layout_params
Layout selection
layout_selection
META data
{"robots":null,"xreference":"","author":"","rights":""}
Notify owner
notify_owner
Notify subscibers
notify_subscribers
Permissions
perms
Publish down (date)
0000-00-00 00:00:00
Publish up (date)
2024-05-20 06:46:21
SEO configuration
seoconf
Timezone info
timezone_info
Versions
versions
Publish changes
vstate

     Parlamentul României a emis Legea nr. 126 din 10 mai 2024 privind unele măsuri pentru consolidarea capacităţii de combatere a evaziunii fiscale, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. Actul se regăsește în Monitorul Oficial nr. 437 din 13 mai 2024. Prezenta lege stabileşte regimul juridic al mijloacelor de transport reţinute de reprezentanţii autorităţii vamale ca urmare a sancţionării faptei de sustragere de la controlul vamal a oricăror bunuri sau mărfuri care ar trebui plasate sub un regim vamal.

     Prin mijloc de transport se înţelege vehiculul cu sau fără autopropulsie destinat transportului de mărfuri sau persoane, indiferent de calea de comunicaţie, folosit la sustragerea de la controlul vamal a oricăror bunuri sau mărfuri care ar trebui plasate sub un regim vamal. Prin autoritate vamală competentă se înţelege direcţia regional vamală care exercită activitatea la nivel teritorial.

     Mijloacele de transport reţinute ca urmare a sancţionării faptei de sustragere de la controlul vamal a oricăror bunuri sau mărfuri care ar trebui plasate sub un regim vamal vor fi identificate în procesul-verbal de constatare a contravenţiei la regimul vamal, iar faţă de acestea se iau măsuri de conservare sau de valorificare, făcându-se menţiunile corespunzătoare în procesul-verbal. Autoritatea vamală competentă are obligaţia să stabilească proprietarul mijlocului de transport reţinut şi, dacă acesta aparţine unei alte persoane decât contravenientul, în procesul-verbal se vor menţiona, dacă este posibil, datele de identificare a proprietarului sau se vor preciza motivele pentru care identificarea nu a fost posibilă. În situaţia în care mijlocul de transport aparţine unei alte persoane decât contravenientul, în termen de 5 zile lucrătoare de la întocmirea procesului-verbal de constatare, autoritatea vamală competentă sesizează organele de poliţie competente în vederea efectuării cercetărilor pentru identificarea proprietarului sau, după caz, a deţinătorului legal al mijlocului de transport. Pe baza rezultatului cercetărilor efectuate de organele de poliţie, autoritatea vamală îl notifică pe proprietar sau, după caz, pe deţinătorul legal al mijlocului de transport, prin scrisoare recomandată cu aviz de primire, ca în termen de un an de la primire să ridice mijlocul de transport aflat sub supravegherea autorităţii vamale.

     Printre actele modificate de Legea nr. 126/2024 se numără și Codul de procedură penală. Astfel, art. 197 din același act normativ a fost completat cun noi dispoziții. În materia obiectelor ca mijloace de probă, legiutorul prevede ca obiectele care conţin sau poartă o urmă a faptei săvârşite, precum şi orice alte obiecte care pot servi la aflarea adevărului să fie mijloace materiale de probă. Sunt corpuri delicte mijloacele materiale de probă care au fost folosite sau au fost destinate să servească la săvârşirea unei infracţiuni, precum şi obiectele care sunt produsul infracţiunii.

     Dacă mijloacele materiale de probă sunt perisabile şi sunt supuse unui regim juridic special de conservare şi păstrare, acestea se predau unei autorităţi sau instituţii publice ori unei alte persoane juridice de drept public care deţine infrastructura necesară pentru gestionarea materialelor cu regim juridic special. Dacă mijloacele materiale de probă sunt tutunuri prelucrate, acestea se inventariază, luând în acelaşi timp şi măsurile de securitate, de păstrare şi de conservare corespunzătoare până la predarea lor efectivă organelor care efectuează distrugerea. Toate bunurile se fotografiază, iar fotografiile se vizează de organul de urmărire penală şi se ataşează la dosar.

    Dacă mijloacele materiale de probă sunt cele prevăzute mai sus, se prelevează probele necesare expertizării atât în cursul urmăririi penale, cât şi al judecăţii. Câte un exemplar din probele ridicate din fiecare categorie de produs se păstrează de organul de urmărire penală sau de instanţa de judecată la care se găseşte dosarul, până la soluţionarea definitivă a cauzei.

     După fotografiere, inventariere şi prelevarea de probe, bunurile prevăzute la alin. (4) se predau pentru distrugere de către organul care a efectuat ridicarea sau reţinerea antrepozitarilor autorizaţi pentru tutun prelucrat, destinatarilor înregistraţi sau importatorilor autorizaţi de astfel de produse, în condiţiile prevăzute la art. 431 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare. Predarea bunurilor pentru distrugere se realizează în baza unei ordonanţe motivate dispuse de procuror în cursul urmăririi penale sau, după caz, a unei încheieri dispuse de instanţa de judecată la care se găseşte dosarul, în termen de maximum 6 luni de la identificarea bunurilor.

     Fiecare antrepozitar autorizat, destinatar înregistrat şi importator autorizat are obligaţia să asigure pe cheltuiala proprie preluarea în custodie, transportul, depozitarea şi distrugerea cantităţilor de produse din lotul care i-a fost repartizat. Procedura de distrugere se efectuează conform prevederilor din normele metodologice de aplicare a Codului fiscal.

     După efectuarea operaţiunii de distrugere, Autoritatea Vamală Centrală înaintează un exemplar al documentelor întocmite cu ocazia preluării în custodie, transportului, depozitării şi distrugerii cantităţilor de produse organului de urmărire penală sau, după caz, instanţei de judecată care a dispus distrugerea, acestea ataşându-se la dosarul cauzei. După inventariere, fotografiere şi prelevarea de probe, bunurile prevăzute anterior se predau pentru distrugere de către organul care a efectuat ridicarea sau reţinerea titularului dreptului de proprietate intelectuală. Predarea bunurilor pentru distrugere se realizează în baza unei ordonanţe motivate dispuse de procuror în cursul urmăririi penale sau, după caz, a unei încheieri dispuse de instanţa de judecată la care se găseşte dosarul, în termen de maximum 6 luni de la identificarea bunurilor.

     Fiecare titular al dreptului de proprietate intelectuală are obligaţia să asigure pe cheltuiala proprie preluarea în custodie, transportul, depozitarea şi distrugerea cantităţilor de produse din lotul confiscat care i-a fost repartizat. Procedura de distrugere se efectuează conform prevederilor art. 1 alin. (5)-(7) din Ordonanţa Guvernului nr. 14/2007 pentru reglementarea modului şi condiţiilor de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

     În cazul în care există solicitări din partea unor instituţii din domeniul ocrotirii sociale, organizaţii sau asociaţii nonprofit cu caracter umanitar, asociaţii ori cluburi sportive, instituţii de învăţământ sau persoane fizice care au avut de suferit de pe urma dezastrelor, titularul dreptului de proprietate intelectuală poate, în cazul în care sunt mărfuri apte pentru consumul sau uzul persoanelor fizice, să procedeze la predarea acestora cu titlu gratuit, în funcţie de natura bunurilor, cu condiţia de a nu fi comercializate. Solicitările se depun la Autoritatea Vamală Centrală, care le înaintează titularilor de marcă, iar predarea bunurilor cu titlu gratuit se realizează în baza unei ordonanţe motivate dispuse de procuror în cursul urmăririi penale sau, după caz, a unei încheieri dispuse de instanţa de judecată la care se găseşte dosarul, în termen de maximum 6 luni de la identificarea bunurilor.

     Autoritatea Vamală Centrală înaintează un exemplar al documentelor întocmite cu ocazia preluării în custodie, transportului, depozitării şi distrugerii sau, după caz, predării cantităţilor de produse în scop umanitar organului de urmărire penală sau, după caz, instanţei de judecată care a dispus distrugerea sau predarea bunurilor în scop umanitar, acestea ataşându-se la dosarul cauzei.

     Restul actelor completate și modificate de Legea nr. 126/2024 privind unele măsuri pentru consolidarea capacităţii de combatere a evaziunii fiscale, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative sunt:

Pentru a consulta dispozițiile modificatoare, cuprinse în textul Legii nr. 126/2024, click AICI