Ordinul comun emis de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, precum și de Ministerul Afacerilor Interne nr. 2.061/170/2023 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de cutremur a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 1038 din 15 noiembrie 2023.

     Scopul prezentului regulament îl constituie crearea cadrului normativ de gestionare a situaţiilor de urgenţă generată de cutremure de către structurile implicate în acest proces, conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, cu modificările şi completările ulterioare şi Hotărârii Guvernului nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc, cu modificările şi completările ulterioare. Gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de cutremure reprezintă o activitate de interes naţional, prin dimensiunea efectelor negative asupra elementelor expuse la risc şi a consecinţelor economice, sociale şi psihologice, şi de mediu.

     Tipul de risc care face obiectul prezentului regulament este cutremurul.

     Elementele expuse direct sau indirect efectelor unei situaţii de urgenţă sunt:

1. populaţia, precum şi bunurile sale mobile şi imobile;
2. construcţii: clădiri de locuit, clădiri de interes şi utilitate publică, clădirile din sectorul de învăţământ şi din sectorul de sănătate, clădiri social-culturale, clădiri pentru activităţi culturale şi sportive, clădiri administrative şi comerciale, construcţii industriale, agrozootehnice, lucrări hidrotehnice etc.;
3. capacităţile operaţionale ale instituţiilor publice şi operatorilor economici, capacităţile productive;
4. infrastructura de transport rutier, feroviar, aerian şi naval;
5. reţelele de alimentare cu energie electrică, termică, gaze, sursele şi sistemele de alimentare cu apă, sistemul de canalizare, staţiile de tratare şi de epurare;
6. reţelele de telecomunicaţii şi tehnologia informaţiei;
7. mediul natural: ecosisteme, păduri, terenuri, intravilanul localităţilor şi altele;
8. activităţile social-economice.

     În funcţie de amploarea şi durata de manifestare a cutremurului, anotimpul, ora producerii, riscurile asociate pot fi:

1. avarierea construcţiilor sau colapsul parţial sau total al acestora, cu efecte asupra populaţiei (decedaţi, răniţi, dispăruţi, persoane sinistrate);
2. distrugerea/avarierea unor echipamente şi instalaţii aferente construcţiilor;
3. generarea de incendii/explozii în clădiri sau în cartiere/localităţi;
4. avarierea sau distrugerea elementelor de infrastructură a transportului, blocarea unor intersecţii de străzi principale, ca urmare a prăbuşirii unor clădiri şi împiedicarea operaţiunilor de salvare/ajutorare, izolarea unor zone;
5. eşecul utilităţilor publice cum ar fi: reţele importante de radio şi televiziune; reţele importante de comunicaţii şi informatică; reţele importante de energie electrică şi de gaze, de alimentare cu apă; reţele importante de energie termică; reţele importante de canalizare şi epurare a apelor uzate şi pluviale;
6. generarea de inundaţii provocate de incidente, accidente sau avarii la construcţiile hidrotehnice sau a blocării accidentale a unor cursuri de ape; cedări de baraje sau alte incidente care conduc la evacuarea de debite, punând în pericol viaţa oamenilor;
7. accidente în transportul rutier şi pe calea ferată, ca urmare directă a mişcării seismice sau prin avarierea ori distrugerea căilor rutiere sau a căilor ferate;
8. declanşarea unor epidemii/zoonoze;
9. suprasolicitarea sistemului medical;
10. generarea de accidente, avarii cum ar fi: explozii, incendii sau alte evenimente în activităţile nucleare sau radiologice; accidente, avarii, explozii şi incendii în activităţi de transport (terestre, aeriene, tuneluri feroviare/rutiere, metrou sau cablu); accidente, avarii, explozii şi incendii în activităţi de transport şi depozitare a produselor periculoase; accidente, avarii, explozii şi incendii în industrie, poluare ca urmare a degradării calităţii factorilor de mediu;
11. declanşarea unor alunecări şi tasări de teren, prăbuşiri de stânci sau versanţi, apariţia de crevase, inclusiv prăbuşiri ale minelor/carierelor, lichefiere;
12. producerea unor efecte în masă cum sunt panica, stresul, manifestate la nivelul populaţiei.

     Efectele cutremurelor asupra elementelor expuse la risc şi la riscurile asociate se referă la:

1. impactul fizic - cuantifică efectele negative fizice ale unui eveniment de risc asupra elementelor expuse (numărul deceselor, al persoanelor rănite/bolnave, precum şi al persoanelor evacuate, numărul persoanelor fără acces la serviciile de bază, numărul construcţiilor civile şi industriale, infrastructura de transport, utilităţile, utilajele, echipamentele, suprafeţe agricole afectate de eveniment);
2. impact economic - cuantifică toate costurile asociate pierderilor umane, costurile asociate pierderilor materiale directe (clădiri, bunuri), costurile cu forţele şi mijloacele de intervenţie, costurile asociate cu asigurările, despăgubiri oferite rudelor, costuri de tratament şi îngrijire a sănătăţii, costurile cu relocarea persoanelor evacuate, dar şi costurile indirecte apărute ca urmare a producerii riscurilor, determinate de întreruperea activităţii la nivelul economiei (agricultură, industrie, turism, comerţ, transporturi), costurile economice determinate de întreruperea activităţii la nivelul populaţiei (pierderi de venituri), costurile economice determinate de întreruperea activităţii asupra bugetului;
3. impact social şi psihologic - cuantifică efectele asupra stabilităţii sociale, respectiv întreruperi ale activităţilor cotidiene ale comunităţilor/societăţii (întreruperi ale muncii, în desfăşurarea procesului educaţional, blocaje funcţionale privind aprovizionarea cu apă şi alimente, tulburări ale accesului la reţelele de transport, de gaze, de încălzire, deteriorări şi blocaje ale infrastructurii rutiere, blocaje ale unor facilităţi, precum cele de sănătate, culturale, sportive, pierderea locuinţei şi a bunurilor (prin inundaţii, incendii, alunecări de teren, cutremure etc.), precum şi impactul psihologic, respectiv traumele psihologice generate în rândul populaţiei efectele asupra relaţiei populaţiei cu instituţiile şi asupra stabilităţii interne.

Pentru a consulta dispoziții ce ating sfera constituirii organismelor dedicate în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă generate de cutremure – click AICI