Procedura privind cererea de urmărire penală a membrilor sau foştilor membri ai Guvernului care sunt deputaţi

     Regulamentul Camerei Deputaților se regăsește republicat în Monitorul Oficial al României nr. 778 din 12 august 2021. Secțiunea a 9-a din capitolul II din regulament, ce dispune asupra desfășurării lucrărilor Camerei Deputaților conține prevederi legate de procedura privind cererea de urmărire penală a membrilor sau foştilor membri ai Guvernului care sunt deputaţi. Astfel, Camera Deputaţilor are dreptul să ceară urmărirea penală a oricărui membru al Guvernului.

     Dezbaterea cererii prevăzute la art. 159 din regulament se poate face pe baza raportului întocmit de o comisie de anchetă sau pe baza unui raport întocmit de o comisie permanentă în condiţiile art. 72 din același act normativ.

     În cazul în care preşedintele Camerei Deputaţilor primeşte o solicitare a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, adresată Camerei Deputaţilor, pentru ca aceasta să ceară urmărirea penală a unui membru al Guvernului care este şi deputat, respectiva solicitare este adusă la cunoştinţa Biroului permanent al Camerei Deputaţilor de îndată. Solicitarea trebuie motivată în fapt şi în drept. Biroul permanent al Camerei Deputaţilor are obligaţia să ceară Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi să prezinte, în cel mult 5 zile, o primă evaluare a respectivei solicitări şi o estimare a timpului necesar pentru a realiza audierea deputatului şi pentru a studia documentele înaintate de procurorul general. Pe baza evaluării preliminare, Biroul permanent al Camerei Deputaţilor va fixa un termen de depunere a raportului de către Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, termen care nu poate fi mai mare de 14 zile.

     Raportul va cuprinde toate argumentele, atât în favoarea aprobării cererii, cât şi pe cele împotriva aprobării acesteia. Argumentele în favoarea aprobării cererii sunt cele formulate de deputaţi, precum şi cele cuprinse în solicitarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Argumentele împotriva aprobării cererii sunt cele formulate de deputaţi, precum şi cele formulate de ministrul în cauză şi de apărătorii acestuia. Toate argumentele vor fi raportate la îndeplinirea criteriilor şi liniilor directoare pentru ridicarea imunităţii parlamentare cuprinse în capitolul V din „Raportul Comisiei de la Veneţia privind scopul şi ridicarea imunităţii parlamentare CDL-AD (2014)011“.

     Audierea membrului Guvernului care este deputat este obligatorie, iar în cazul în care acesta refuză sau se află în imposibilitate obiectivă de a se prezenta în faţa comisiei, acest fapt trebuie consemnat în raportul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi. În situaţia în care deputatul în cauză se află în imposibilitate obiectivă de a se prezenta la audiere se va fixa un nou termen.

     Raportul comisiei se aprobă prin votul secret al majorităţii membrilor prezenţi. Rapoartele cu privire la cererea de urmărire penală se prezintă şi se dezbat în plenul Camerei Deputaţilor în cel mult 5 zile de la depunerea lor la Biroul permanent. De asemenea, la dezbaterea asupra cererii de urmărire penală vor lua cuvântul preşedintele comisiei care a întocmit raportul, ministrul la care se referă cererea respectivă şi, după caz, câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar, după care se trece la vot.

     Proiectul de hotărâre privind cererea de urmărire penală, întocmit de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi, cu respectarea prevederilor art. 67 din Constituţia României, republicată. Votul este secret şi se exprimă prin bile. Hotărârea privind cererea de urmărire penală se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. În condiţiile în care Camera Deputaţilor nu este în sesiune, preşedintele Camerei Deputaţilor convoacă o sesiune extraordinară şi ia măsurile necesare respectării termenelor prevăzute în prezentul articol.

     În cazul în care Camera Deputaţilor hotărăşte să ceară urmărirea penală, preşedintele Camerei va comunica acest lucru procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Respectiva hotărâre a Camerei Deputaţilor va fi transmisă şi Preşedintelui României pentru eventuala suspendare din funcţie a membrului Guvernului a cărui urmărire penală a fost cerută. În cazul în care Camera Deputaţilor nu hotărăşte să ceară urmărirea penală, preşedintele Camerei va comunica acest lucru procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar procedura parlamentară se încheie. Astfel, prevederile art. 159, ale art. 160 şi ale alin. (1) şi (2) din articolul 161 sunt aplicabile şi foştilor membri ai Guvernului care au funcţia de deputat, pentru fapte comise în calitate de ministru.

Prevederile ce vizează absențele și concediile, precum și sancțiunile aplicabile membrilor Camerei Deputaților, modificări aduse de Hotărârile nr. 83 și 84 din 13 decembrie 2022, ambele publicate în Monitorul Oficial nr. 1200 din 14 decembrie 2022 – disponibile AICI