Guvernul României a emis în data de 30 mai 2022 Ordonanța de urgență nr. 71 din 30 mai 2022 pentru modificarea art. 155 alin. (1) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, act normativ ce a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 531 în aceeași zi și care își produce efectele odată cu apariția sa în monitor.

     Legiutorul justifică această modificare prin faptul că activitatea de înfăptuire a actului de justiţie care beneficieză de încrederea justiţiabililor în protecţia valorilor sociale de către stat ar fi în mod serios afectată în absenţa unor dispoziţii clare şi exprese care să asigure un cadru legal complet în ceea ce priveşte condiţiile de tragere la răspundere penală a persoanelor care încalcă legea. Se are în vedere faptul că statul trebuie să asigure un just echilibru între, pe de o parte, protecţia persoanelor vătămate care au suferit vătămări prin săvârşirea de fapte prevăzute de legea penală şi protecţia drepturilor şi libertăţilor persoanelor care încalcă legea prin comiterea de fapte prevăzute de legea penală, pe de altă parte.

     Codul penal se regăsește publicat în Monitorul Oficial nr. 510 din 24 iulie 2009. Titlul VII al Codului penal dezvoltă cauzele care înlătură răspunderea penală. Printre ele se numără și prescripția răspunderii penale. Astfel, prescripţia înlătură răspunderea penală.

     Art. 153 alin. (2) și (3) din Codul penal prevăd că prescripţia nu înlătură răspunderea penală în cazul:

1. infracţiunilor de genocid, contra umanităţii şi de război, indiferent de data la care au fost comise;
2. infracţiunilor prevăzute la art. 188 şi 189 din Codul penal şi al infracţiunilor intenţionate urmate de moartea victimei.
3. infracţiunilor prevăzute la art. 209-211, art. 213, art. 218-220 şi art. 282 din Codul penal;

     Prescripţia nu înlătură răspunderea penală nici în cazul infracţiunilor prevăzute la alin. (2) lit. b) al art. 153 din Codul penal pentru care nu s-a împlinit termenul de prescripţie, generală sau specială, la data intrării în vigoare a acestei dispoziţii.

     Termenele de prescripţie a răspunderii penale sunt:

1. 15 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa închisorii mai mare de 20 de ani;
2. 10 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani, dar care nu depăşeşte 20 de ani;
3. 8 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 10 ani;
4. 5 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de un an, dar care nu depăşeşte 5 ani;
5. 3 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii care nu depăşeşte un an sau amenda.

     Termenele prevăzute în prezentul articol încep să curgă de la data săvârşirii infracţiunii. În cazul infracţiunilor continue termenul curge de la data încetării acţiunii sau inacţiunii, în cazul infracţiunilor continuate, de la data săvârşirii ultimei acţiuni sau inacţiuni, iar în cazul infracţiunilor de obicei, de la data săvârşirii ultimului act.

     În cazul infracţiunilor progresive, termenul de prescripţie a răspunderii penale începe să curgă de la data săvârşirii acţiunii sau inacţiunii şi se calculează în raport cu pedeapsa corespunzătoare rezultatului definitiv produs. În cazul infracţiunilor de trafic şi exploatare a persoanelor vulnerabile şi al infracţiunilor contra libertăţii şi integrităţii sexuale, altele decât cele prevăzute la art. 153 alin. (2) lit. c) din Codul penal, precum şi al infracţiunii de pornografie infantilă, săvârşite faţă de un minor, termenul de prescripţie începe să curgă de la data la care acesta a devenit major. Dacă minorul a decedat înainte de împlinirea majoratului, termenul de prescripţie începe să curgă de la data decesului.

     Modificarea atât de importantă adusă de legiutor dispune ca alin. (1) al art. 155 din Codul penal să prevadă întreruperea cursului termenului prescripției răspunderii penale, prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză care, potrivit legii, trebuie comunicat suspectului sau inculpatului.

     Decizia nr. 297 din 26 aprilie 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal, publicată în Monitorul Oficial nr. 518 din 25 iunie 2018 sublinia ca neconstituțională soluția data de legislativ, catalogând-o ca fiind “neclară, imprevizibilă, incoerentă și lipsită de previzibilitate, de natură a crea persoanei care are calitatea de suspect sau de inculpat o situație juridică incertă referitoare la condițiile tragerii sale la răspundere penală pentru faptele săvârșite”. Acest aspect a lăsat loc de interpretări la nivelul judecătorilor, care ar putea astfel aplica legea în mod diferențiat, de aici și urgentarea emiterii și publicării modificării introduse de ordonanța de urgență.

Pentru a consulta totalitatea prevederilor conținute de Codul penal, în forma sa consolidate la zi – CLICK AICI