Cum se previne și combate antisemitismul, xenofobi, radicalizarea şi discursul instigator la ură în România?


View access
Public
Alias
cum-se-previne-si-combate-antisemitismul-xenofobi-radicalizarea-si-discursul-instigator-la-ura-in-romania
Captcha
captcha
Category (main)
Created by alias
Disable comments
disable_comments
Displaying parameters
display_params
ID
373
Version information
item_screen
JImages
jimages
JUrls
jurls
Language
All
Language associations
lang_assocs
Layout parameters
layout_params
Layout selection
layout_selection
META data
{"robots":null,"xreference":"","author":"","rights":""}
Notify owner
notify_owner
Notify subscibers
notify_subscribers
Permissions
perms
Publish down (date)
0000-00-00 00:00:00
Publish up (date)
2021-05-21 07:04:34
SEO configuration
seoconf
Timezone info
timezone_info
Versions
versions
Publish changes
vstate

     În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 25 lit. e) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, Guvernul României adoptă Hotărârea nr. 539 din 13 mai 2021 privind aprobarea Strategiei naţionale pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură, aferentă perioadei 2021-2023, şi a Planului de acţiune al Strategiei naţionale pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură, aferentă perioadei 2021-2023, publicată în Monitorul Oficial nr. 517 din 19 mai 2021.

      Pe plan internaţional se constată o creştere exponenţială a actelor de violenţă asociate antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură. Ca urmare a atrocităţilor Holocaustului, s-au dezvoltat o serie de mecanisme pentru a combate negarea şi distorsionarea Holocaustului, precum şi pentru a preveni apariţia unor mişcări rasiste, xenofobe, homofobe, extremiste, radicale, care pot degenera în acţiuni violente, dar din păcate, mai sunt necesare eforturi susţinute în acest sens. Încă mai asistăm la asasinate comise în numele unor rase, etnii sau religii care se pretind a fi superioare, iar victimele nu au avut nicio altă vină decât cea de a fi altfel decât făptuitorii, din punctul de vedere al religiei, rasei, culorii pielii, limbii vorbite, apartenenţei culturale, al originii etnice sau orientării sexuale.

     Totodată, discursul instigator la ură devine o ameninţare tot mai puternică la adresa libertăţii de exprimare şi toleranţei, pe măsură ce se răspândeşte prin mediul online şi media clasice, literatură şi în dezbaterea politică, inclusiv în parlamentele unor democraţii consolidate.

     Gravitatea atacurilor antisemite, rasiste şi a atentatelor teroriste din perioada recentă, indiferent de motivaţie, precum şi diversificarea şi intensificarea utilizării social media pentru promovarea discursului instigator la ură, au determinat mai multe state democratice şi organizaţii internaţionale să dezvolte strategii naţionale complementare pentru combaterea antisemitismului, xenofobiei şi radicalizării, sub toate formele ei de manifestare.
   În România, deşi nu au fost înregistrate acte de violenţă care să conducă la pierderea de vieţi omeneşti, există riscul ca pe viitor să apară o creştere a faptelor asociate antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi mai ales a discursului instigator la ură, care se propagă în mod accelerat mai ales pe reţelele de socializare.
   Pe teritoriul României au fost înregistrate acte de vandalism asupra unor instituţii şi cimitire evreieşti, graffiti cu sloganuri naziste, neolegionare, antisemite^2 şi rasiste, incidente izolate de violenţă fizică pe bază etnică, manifestări sporadice locale antiimigraţie, scandări rasiste şi proliferarea, în mediul online, a unor mesaje rasiste, radicale, xenofobe care instigă la ură împotriva celor care sunt percepuţi a fi diferiţi din punct de vedere etnic, religios, lingvistic sau cultural.

     Autorităţile statului român au luat deja o serie de măsuri menite să contracareze riscurile în acest sens. Aceste măsuri se referă la adoptarea unui cadru legislativ pentru combaterea antisemitismului, negării şi distorsionării Holocaustului, utilizarea memorializării pentru predarea istoriei Holocaustului în România, introducerea unor programe şcolare menite să stimuleze toleranţa şi să prezinte elevilor români istoria Holocaustului, dezvoltarea unei reţele naţionale pentru prevenirea atrocităţilor, adoptarea unor strategii naţionale pentru comunitatea romă, utilizarea unor mecanisme administrative şi juridice pentru combaterea discriminării în România, precum şi prin implicarea în iniţiativele internaţionale menite să combată antisemitismul, negarea şi distorsionarea Holocaustului, prevenirea şi combaterea terorismului.

     Ţinând cont de evoluţia acestor fenomene la nivel internaţional şi de riscul dezvoltării acestora la nivel naţional, precum şi pentru a îmbunătăţi implementarea legislaţiei în materie şi a creşte eficienţa instrumentelor existente, s-a impus adoptarea unei Strategii naţionale pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură, care să fie evaluată şi îmbunătăţită periodic - în primă etapă la 3 ani de la adoptarea ei.

     Fiind prima strategie naţională în acest domeniu, documentul îşi propune să realizeze o corelare a eforturilor sectoriale menite să prevină şi să combată antisemitismul, xenofobia, radicalizarea şi discursul instigator la ură, prin:

  • îmbunătăţirea colectării de date despre aceste fenomene în România;
  • evaluarea legislaţiei actuale pentru identificarea eventualelor lacune şi pregătirea unor propuneri pentru acoperirea acestora;
  • evaluarea programelor de formare profesională a actorilor implicaţi în procesul de prevenire şi combatere a antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură (ofiţeri de poliţie, procurori, judecători) şi actualizarea acestor programe dacă va fi cazul;
  • evaluarea programelor şcolare actuale şi revizuirea acestora;
  • dezvoltarea unor programe culturale pilot menite să prevină proliferarea acestor fenomene în societatea românească;
  • intensificarea implicării României în eforturile internaţionale menite să combată antisemitismul, xenofobia, radicalizarea şi discursul instigator la ură.

Obiectivele generale şi specifice pe care Strategia națională pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură, aferentă perioadei 2021-2023 își propune să le promoveze, precum și acțiunile principale ale Strategiei - AICI