CCR în dezbatere publică
- Detalii
- Ana-Maria CTCE
- Actualitate
- Accesări: 1046
Luni, 16 noiembrie, a fost depusă la Camera Deputaților o propunere legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituționale.
Potrivit inițiatorului, judecătorii CCR ar urma să fie numiți în continuare politic, însă doar din rândul judecătorilor din instanțe și numai cu avizul CSM.
Proiectul legislativ se află în dezbatere publică iar propunerile pot fi trimise până la data de 30 noiembrie 2020.
În prezent, Curtea Constituțională se compune din 9 judecători numiți pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit.
Dintre aceștia, trei judecători sunt numiţi de Camera Deputaților, trei de Senat şi trei de Preşedintele României. De asemenea, Curtea Constituţională se înnoieşte cu o treime din numărul judecătorilor din 3 în 3 ani.
Reamintim că potrivit art. 61 din Legea 47/1992, judecătorii Curţii Constituţionale trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competenţă profesională şi o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior.
Pentru realizarea principiilor constituționale ale separației puterilor și echilibrului acestora în stat, inițiatorul consideră că este necesară o nouă abordare a organizării CCR, prin prisma următoarelor aspecte:
- Judecătorii Curții Constituționale să fie numiți de cele două puteri legislativă și executivă din rândul puterii judecătorești, ceea ce înseamnă că toți candidați trebuie să aibă calitatea de judecător;
- Judecătorii care candidează pentru funcția de judecător CCR trebuie să aibă avizul Consiliul Superior al Magistraturii ca garant al independenței justiției;
- Pe perioada executării mandatului de judecător al Curții Constituționale, judecătorul este suspendat de drept din funcție, urmând ca, la încetarea mandatului, acesta să revină în funcția deținută anterior;
- Perioada exercitării mandatului de judecător al CCR este considerată vechime în magistratură.
În acest sens, în forma inițiatorului, se prevede că postul ocupat de magistrat la momentul numirii ca judecător al CCR este rezervat în mod obligatoriu. La încetarea mandatului, magistratul are dreptul de a reveni pe postul deținut anterior numirii.
Proiectul mai prevede că Preşedintele României numeşte judecătorii CCR dintre magistraţii care şi-au depus candidaturile la Secretariatul general al Administraţiei prezidenţiale. Totodată, judecătorii depun cererile de candidatură, însoţite de un curriculum vitae, avizul Consiliului Superior al Magistraturii şi actele doveditoare că îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege.
Se prevede în mod expres că lipsa avizului sau avizul negativ al CSM duce la respingerea cererii de candidatură.
Nu în ultimul rând, Camera Deputaților și Senatul numesc, la propunerea Biroului Permanent și pe baza raportului Comisiei juridice, motivat cu privire la toți candidații, în calitate de judecător al Curții Constituționale, magistratul care a întrunit votul majorității membrilor prezenți.
Trebuie menționat și faptul că Senatul va decide în calitate de for decizional.