Normele din 2 februarie 2026 privind realizarea de expertize fiscale judiciare și extrajudiciare de către consultanții fiscali, aprobate prin Hotărârea Camerei Consultanților Fiscali nr. 2/2026, reglementează condițiile de exercitare a activității de expertiză fiscală, cu aplicabilitate de la 11 februarie 2026. Actul normativ stabilește atât sfera expertizei fiscale judiciare, ca mijloc de probă în cauze civile și penale, cât și regulile aplicabile expertizei extrajudiciare realizate la solicitarea persoanelor fizice sau juridice.

     Expertizele fiscale pot fi efectuate exclusiv de consultanți fiscali membri activi ai Camerei Consultanților Fiscali. Ele sunt rezervate consultanților fiscali înscriși pe Lista consultanților fiscali – experți fiscali judiciari și în evidențele Ministerului Justiției. Exercitarea acestei activități presupune viză anuală de liberă practică și poliță de asigurare profesională.

     Normele consacră cerințe privind competența profesională, incluzând cunoștințe de drept fiscal, contabil și procesual, precum și obligația exercitării activității în condiții de independență, imparțialitate și integritate.

     În materie civilă, expertiza fiscală judiciară se dispune prin încheiere de ședință, care stabilește obiectivele, termenul de realizare și onorariul provizoriu. Expertul are obligația de a verifica eventuale situații de incompatibilitate sau conflict de interese și de a informa instanța.

     În materie penală, expertiza se dispune prin ordonanță a organului de urmărire penală sau prin încheiere a instanței. Termenul de efectuare poate fi prelungit motivat, în condițiile prevăzute de lege.

     Normele reglementează în mod expres:

• acceptarea sau refuzul motivat al misiunii;
• convocarea părților și solicitarea de explicații;
• suplimentul de expertiză;
• efectuarea unei noi expertize atunci când concluziile sunt neclare sau contradictorii.

     Expertiza fiscală se întemeiază pe analiza situației de fapt și de drept, pe examinarea documentelor justificative și a actelor normative incidente, inclusiv a jurisprudenței relevante.

     Raportul de expertiză trebuie să cuprindă trei capitole distincte: introducere, desfășurarea expertizei și concluzii. Pentru fiecare obiectiv stabilit, expertul formulează un răspuns motivat în fapt și în drept, cu indicarea temeiului legal și a raționamentului profesional. Raportul are caracter de probă științifică și trebuie redactat într-o manieră sistematizată, clară și obiectivă.

     Expertul fiscal judiciar este ținut de obligația respectării normelor profesionale, a confidențialității și a regulilor procedurale aplicabile. Nerespectarea dispozițiilor privind efectuarea expertizei fiscale constituie abatere disciplinară și poate atrage sancțiuni potrivit regulamentului profesional.

În sinteză normativă:

• Expertizele fiscale judiciare pot fi efectuate exclusiv de consultanți fiscali înscriși pe lista experților fiscali judiciari și în evidențele Ministerului Justiției.
• Procedura diferă în funcție de natura cauzei (civilă sau penală), cu reguli privind numirea, incompatibilitățile, termenele și suplimentul de expertiză.
• Raportul de expertiză are structură obligatorie și trebuie fundamentat în fapt și în drept.
• Activitatea expertului fiscal judiciar se exercită în condiții de independență, asigurare profesională și răspundere disciplinară.

Pentru consultarea textului oficial al actului normativ, accesează AICI forma publicată în Monitorul Oficial