Modul în care Garda Națională de Mediu își organizează activitatea de inspecție și control este redefinit prin Normele tehnice aprobate prin Ordinul nr. 1.019 din 18 mai 2026, emis de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și publicat în Monitorul Oficial nr. 452 din 28 mai 2026. Documentul depășește rolul unei simple proceduri administrative și configurează un sistem de control construit în jurul evaluării riscurilor, al instrumentelor digitale și al gestionării electronice a informațiilor rezultate din verificările efectuate în teren.

     Una dintre direcțiile urmărite de noua reglementare este abandonarea modelului în care toate obiectivele sunt tratate similar din perspectiva frecvenței controalelor. În locul acestuia, inspecțiile sunt planificate pe baza unei clasificări a riscului. Fiecare obiectiv aflat în evidența Gărzii Naționale de Mediu este analizat și încadrat într-o categorie de risc, luându-se în considerare natura activității desfășurate, impactul potențial asupra mediului, istoricul neconformităților și informațiile disponibile în evidențele autorității. Rezultatul acestei evaluări influențează frecvența și intensitatea controalelor ulterioare.

     Pentru susținerea acestui mecanism, normele instituie Registrul electronic al obiectivelor controlate și consolidează utilizarea sistemului informatic GNM-NET. În practică, fiecare obiectiv verificat va avea asociat un istoric electronic care permite urmărirea inspecțiilor efectuate, a măsurilor dispuse și a modului în care acestea au fost îndeplinite.

     O componentă esențială a noii arhitecturi digitale este dosarul electronic al obiectivului controlat. Acesta nu se limitează la documentele clasice rezultate din activitatea de inspecție. Dosarul poate cuprinde fotografii, înregistrări audio și video, coordonate geografice, rapoarte generate de echipamente de măsurare, documente transmise în format electronic și alte informații relevante pentru activitatea de control. Astfel, informațiile colectate în timp sunt centralizate într-o evidență unică, accesibilă structurilor competente ale Gărzii Naționale de Mediu.

     Poate cea mai vizibilă schimbare pentru operatorii economici este utilizarea explicită a unor instrumente tehnologice care până acum nu beneficiau de o reglementare atât de detaliată. Comisarii de mediu pot utiliza drone, camere purtate pe echipament, camere montate pe autovehicule, scanere auto, senzori și alte echipamente tehnice destinate documentării și verificării situațiilor constatate în teren.

     Importanța acestor instrumente nu rezidă doar în colectarea informațiilor. Normele prevăd că imaginile, înregistrările și datele obținute prin mijloace tehnice pot fi integrate în documentația de control și utilizate pentru fundamentarea constatărilor realizate de comisari. În consecință, activitatea de control dobândește o componentă probatorie mult mai consistentă decât în trecut.

     Documentul acordă atenție și diversității situațiilor care pot genera un control. Pe lângă inspecțiile planificate, sunt reglementate verificările declanșate ca urmare a sesizărilor, reclamațiilor, accidentelor de mediu, incidentelor cu impact asupra factorilor de mediu sau pentru verificarea măsurilor dispuse anterior. Sunt prevăzute inclusiv controale încrucișate între structurile Gărzii Naționale de Mediu și acțiuni comune desfășurate împreună cu alte autorități publice.

     Normele tehnice tratează separat și activitățile desfășurate în context internațional. Pentru anumite situații sunt reglementate inspecțiile transfrontaliere și cooperarea cu autorități din alte state membre ale Uniunii Europene, aspect care reflectă caracterul tot mai complex al activităților cu impact asupra mediului.

     Un capitol amplu este dedicat desfășurării efective a controlului. Procedura începe cu analiza informațiilor existente și pregătirea inspecției, continuă cu verificările în teren și cu ședințele de deschidere și închidere, iar ulterior se finalizează prin redactarea documentelor și actualizarea evidențelor electronice. Fiecare etapă este descrisă distinct, cu atribuții și responsabilități clare pentru personalul implicat.

     O atenție specială este acordată amplasamentelor care intră sub incidența legislației SEVESO privind controlul pericolelor de accidente majore în care sunt implicate substanțe periculoase. Pentru aceste obiective sunt prevăzute proceduri de verificare și modele de raportare adaptate nivelului ridicat de risc asociat activităților desfășurate.

     Digitalizarea nu privește doar activitatea din teren. Documentele rezultate din inspecții pot fi gestionate și semnate cu semnătură electronică calificată, ceea ce permite desfășurarea unor operațiuni administrative fără utilizarea documentelor pe suport hârtie. În același timp, normele stabilesc proceduri de continuitate pentru situațiile în care sistemele informatice devin indisponibile, astfel încât activitatea de control să nu fie blocată de probleme tehnice.

     Privite în ansamblu, noile norme mută accentul de la evidențele fragmentate și documentația exclusiv fizică către un sistem în care informațiile sunt colectate, stocate și analizate electronic. Pentru operatorii economici, aceasta înseamnă o trasabilitate mai mare a activităților verificate și o capacitate extinsă a autorității de a documenta și urmări respectarea obligațiilor de mediu.

În sinteză normativă:

• Controalele sunt planificate pe baza clasificării obiectivelor în funcție de nivelul de risc.
• Fiecare obiectiv controlat beneficiază de un registru și de un dosar electronic dedicat.
• Dronele, camerele video și alte echipamente tehnice pot fi utilizate pentru documentarea verificărilor.
• Materialele digitale rezultate din control pot susține constatările consemnate de comisarii de mediu.
• Documentele de inspecție pot fi gestionate și semnate în format electronic.

Accesează AICI detalii despre etapele inspecției de mediu