Strategia de vaccinare împotriva COVID-19 în România cuprinde noi categorii de persoane incluse în etapa a 2-a


     Hotărârea nr. 12 din 20 ianuarie 2021, publicată în Monitorul Oficial nr. 69 din 21 ianuarie 2021, introduce, printer alte dispoziții, noi categorii de persoane în cadrul Strategiei de vaccinare împotriva COVID-19 în România, aprobate prin Hotărârea nr. 1.031 din 27 noiembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial nr. 1171 din 3 decembrie 2020.

     Strategia de vaccinare împotriva COVID-19 în România stabileşte viziunea, principiile şi modul de acţiune pentru administrarea în România a vaccinurilor autorizate de către Agenţia Europeană a Medicamentului. Prezenta strategie are la bază atât analiza situaţiei de la nivel naţional şi european a răspândirii SARS-CoV-2, cât şi analiza situaţiei cazurilor grave şi, respectiv, a mortalităţii generate de COVID-19. Prin această strategie, România îşi propune să asigure accesul la vaccinarea împotriva COVID-19 în condiţii de siguranţă, eficacitate şi echitate pentru prevenirea infecţiei cu SARS-CoV-2 şi limitarea pandemiei de COVID-19 pe teritoriul ţării.

      Documentul are în vedere întregul proces şi lanţ de vaccinare împotriva COVID-19, de la principiile generale până la organizarea vaccinării, depozitarea vaccinurilor, păstrarea lanţului de frig, monitorizarea siguranţei şi eficacităţii şi managementul deşeurilor. Având în vedere importanţa comunicării cu actorii-cheie şi cu publicul larg, strategia propune liniile generale care vor sta la baza strategiei de comunicare a campaniei de vaccinare împotriva COVID-19 din România.

     Așa cum menționează alin. (6) al art. 2 din Hotărârea nr. 1.031/2020, așa cum a fost el introdus de legiutor, în vederea validării datelor introduse pentru programarea activităţii de vaccinare împotriva SARS-CoV-2 în România, Sistemul informatic integrat «Programare-vaccinare-ROVACCINARE», dezvoltat şi administrat din punct de vedere tehnic de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, se interconectează cu sistemele informatice ale instituţiilor şi autorităţilor publice cu atribuţii în îndeplinirea măsurilor prevăzute în strategia de vaccinare, astfel cum sunt reglementate de prezenta hotărâre, precum şi cu sistemele informatice ale unor asociaţii profesionale din România, cu acordul şi în condiţiile stabilite de titularul sistemului informatic interconectat, cu respectarea prevederilor legale privind protecţia datelor cu caracter personal.

     Mai mult de cât atât, este introdus un nou art. 2^1 în Hotărârea nr. 1.031/2020, articol ce dispune că prevederile hotărârii se aplică şi cetăţenilor Uniunii Europene, ai Spaţiului Economic European şi ai Confederaţiei Elveţiene, precum şi străinilor cu şedere legală pe teritoriul României.

     Următoarele categorii de persoane au fost introduse oficial în Strategia de vaccinare împotriva COVID-19, așa cum regăsim în reglemențarile incluse în art. 2^2 din H.G. nr. 1.031/2020:

  1. cadrele militare în rezervă şi în retragere din cadrul instituţiilor din sistemul naţional de apărare naţională, ordine publică şi securitate naţională, precum şi membrii familiilor acestora;
  2. persoanele care beneficiază de prevederile Legii nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
  3. personal în activitate din cadrul celorlalte instituţii din sistemul naţional de apărare naţională, ordine publică şi securitate naţională, precum şi membrii familiilor acestora.

     Alte categorii de persoane nou-introduse în Strategia de vaccinare sunt următoarele:

  • persoane încadrate într-un grad de handicap, persoane imobilizate, persoane imunodeprimate, însoţitorii acestora şi persoanele care locuiesc la acelaşi domiciliu cu acestea;
  • persoane fără adăpost;
  • personal-cheie din instituţiile statului, respectiv Parlament, Curtea Constituţională, Administraţia Prezidenţială, Guvern, Consiliul Economic şi Social, Avocatul Poporului, Consiliul Legislativ, Banca Naţională a României, ministere şi instituţii subordonate acestora;
  • personalul în activitate din cadrul instituţiilor din sistemul naţional de apărare naţională, ordine publică, securitate naţională şi al autorităţii judecătoreşti, executorii judecătoreşti, interpreţii şi traducătorii autorizaţi de Ministerul Justiţiei, avocaţii înscrişi în tabloul avocaţilor întocmit potrivit Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, membrii Uniunii Naţionale a Notarilor Publici, precum şi membrii din România în Parlamentul European;
  • personalul navigant român maritim şi fluvial;
  • personalul român care îşi desfăşoară activitatea pe platforme marine (eoliene, gaz, petrol);
  • personalul român care îşi desfăşoară activitatea pe unităţi mobile de foraj marin (nave tip FPSO şi nave tip FSU);
  • personalul care lucrează în domeniul pompelor funebre, direct implicat în manipularea cadavrelor umane;
  • personalul din cadrul direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului/serviciul public de asistenţă socială care îşi desfăşoară activitatea în relaţie directă cu beneficiarii, asistenţii maternali, asistenţii personali şi asistenţii personali profesionişti;
  • personalul din administraţia publică locală;
  • lucrătorii din agricultură şi din industria alimentară de alimente esenţiale;
  • personalul din Administraţia Naţională de Meteorologie;
  • membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare de carieră şi reprezentanţelor organizaţiilor internaţionale din România, inclusiv membrii de familie care îi însoţesc, deţinători de cărţi de identitate special emise de Ministerul Afacerilor Externe;
  • personalul civil şi militar care urmează să execute misiuni în afara teritoriului naţional, inclusiv membrii de familie care îi însoţesc la post, anterior plecării în misiune;
  • inspectorii sociali şi personalul care îşi desfăşoară activitatea în relaţia directă cu beneficiarii din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială şi agenţiilor pentru plăţi şi inspecţie socială judeţene şi a municipiului Bucureşti;
  • personalul Curţii de Conturi a României şi al camerelor de conturi judeţene şi a municipiului Bucureşti;
  • personalul Curţii de Conturi a României şi al camerelor de conturi judeţene şi a municipiului Bucureşti;
  • sportivii componenţi ai loturilor naţionale sau ai loturilor olimpice, sportivii calificaţi individual la jocurile olimpice, precum şi stafful tehnic care participă la pregătirea acestor sportivi;
  • personalul sanitar-veterinar care lucrează în cabinete medicale veterinare.

     Referitor la populația generală, a fost introdusă, alături de populația adultă și populația pediatrică, și categoria de persoane care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unor unităţi, operatori economici cu risc ridicat de infectare a personalului propriu şi a persoanelor deservite, din următoarele domenii de activitate:

  • lucrătorii din industria extractivă;
  • lucrătorii din industria prelucrătoare;
  • lucrătorii din hoteluri şi restaurante;
  • lucrătorii din domeniul de întreţinere corporală, coafură şi alte activităţi de înfrumuseţare;
  • lucrătorii din domeniul spectacole, activităţi culturale şi recreative;
  • lucrătorii din sistemul financiar, bancar şi din domeniul asigurărilor, cu precădere a celor care au contacte directe cu publicul şi a celor care prestează servicii esenţiale de plăţi, administrare cont şi investiţii şi operează infrastructuri critice naţionale, precum şi personalul critic de suport al acestora;
  • persoanele cazate în centrele regionale de proceduri şi cazare ale solicitanţilor de azil aflate în subordinea Inspectoratului General pentru Imigrări;
  • persoanele cazate în centrele pentru cazarea străinilor luaţi în custodie publică aflate în subordinea Inspectoratului General pentru Imigrări;
  • persoanele private de libertate;
  • persoanele care asigură infrastructura de comunicaţii;
  • lucrătorii din domeniul muzeal şi al colecţiilor publice;
  • lucrătorii din biblioteci;
  • casierii şi ceilalţi lucrători din magazinele de retail alimentar.

     Un centru de vaccinare fix va dispune de unul sau mai multe cabinete de vaccinare cu program adaptat nevoilor. Activitatea din centrul de vaccinare fix/mobil se va organiza în baza unor proceduri de lucru specifice. Pentru eficientizarea procesului de vaccinare şi pentru evitarea supraaglomerării sau a sacrificării dozelor de vaccin, procesul de vaccinare se va realiza în baza unei planificări. Se va realiza consemnarea în dovada de vaccinare a datei pentru efectuarea rapelului şi din RENV se va efectua notificarea persoanei vaccinate cu 24 de ore anterior prin SMS şi/sau e-mail. Pentru etapele a II-a şi a III-a, vaccinarea se va organiza prin centre de vaccinare fixe şi mobile, echipe mobile, reţeaua de medicină de familie, centre drive-through.

Prevederile, pe larg, incluse în Strategia de vaccinare împotriva COVID-19 în România, aprobată prin Hotărârea nr. 1.031 din 27 noiembrie 2020 - AICI