Includerea violenței cibernetice printre tipurile și formele de violență pedepsite în România.


Legea nr. 183/2020 are ca obiect modificarea și completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în sensul includerii violenței cibernetice printre tipurile și formele de violență pedepsite în România.

Odată cu evoluția tehnologiei și a extinderii mijloacelor de comunicare online, violența cibernetică a căpătat amploare, statele europene începând să incrimineze acest fenomen cu scopul de a-l preveni și combate.

 

Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați definește violența cibernetică ca fiind o manifestare antisocială care presupune hărțuirea online, urmărirea online prin intermediul mijloacelor electronice de comunicare, pornografia neconsensuală, amenințări cu violența fizică și/sau sexuală prin e-mail, mesaje text sau online, discursuri de incitare la ură, limbaj care denigrează, insultă, amenință sau este adresat unei persoane din cauza identității (genului) acesteia și a altor trăsături.

Definirea noțiunii de ”violență cibernetică” în cuprinsul Legii nr. 217/2003 nu are drept consecință faptul că orice manifestare de violență cibernetică va avea același regim sancționator ca cel prevăzut în cazul violenței domestice.

Regimul distinct al faptelor care intră în sfera noțiunii de ”violență domestică” este aplicabil numai în situația în care violențele se produc în mediul familial sau domestic ori între soți sau foști soți, precum și între actuali sau foști parteneri, indiferent dacă agresorul locuiește sau a locuit împreună cu victima, așa cum se prevede în cuprinsul art.  3 din Legea nr. 217/2003.

Sancțiunile incidente în materia violenței cibernetice pot fi încadrate, din punct de vedere penal, în sfera infracțiunilor incriminate de Codul penal la art. 199 (violența în familie), art. 207 (Șantajul), art. 208 (Hărțuirea) și art. 226 (Violarea vieții private). Faptele incriminate în legislația penală acoperă într-o anumită măsură și sfera faptelor prin intermediul cărora se manifestă violența cibernetică.

Neîndeplinirea conținutului constitutiv al infracțiunilor prevăzute de Codul penal sau de legislația specială extrapenală determină considerarea faptei ca având un caracter contravențional. În acest sens, Legea nr. 217/2003 prevede în capitolul VI o serie de contravenții specifice, cu următoarele subiecte active:

- titularii obligației de a acorda adăpost victimelor agresate – art. 40 alin. (1)

- comitentul actelor de violență domestică care include și violența cibernetică – art. 40 alin. (3)

- victima actelor de violență – art. 40 alin. (2)

- autoritățile publice locale, pentru nerespectarea obligațiilor instituite prin art. 13 alin. (1) și art. 16^1 alin. (2).

Totodată, Legea nr. 217/2003 se completează cu normele generale din materia contravențiilor prevăzute în Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.