Procedura de soluționare a petițiilor și sesizărilor primite de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării


View access
Public
Alias
procedura-de-solutionare-a-petitiilor-si-sesizarilor-primite-de-consiliul-national-pentru-combaterea-discriminarii
Captcha
captcha
Category (main)
Created by alias
Disable comments
disable_comments
Displaying parameters
display_params
ID
1056
Version information
item_screen
JImages
jimages
JUrls
jurls
Language
All
Language associations
lang_assocs
Layout parameters
layout_params
Layout selection
layout_selection
META data
{"robots":null,"xreference":"","author":"","rights":""}
Notify owner
notify_owner
Notify subscibers
notify_subscribers
Permissions
perms
Publish down (date)
0000-00-00 00:00:00
Publish up (date)
2024-02-19 10:02:11
SEO configuration
seoconf
Timezone info
timezone_info
Versions
versions
Publish changes
vstate

     Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a emis Ordinul nr. 27 din 7 februarie 2024 privind aprobarea Procedurii interne de soluţionare a petiţiilor şi sesizărilor, act normativ care a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 120 din 12 februarie 2024. Procedura internă reglementează modalitatea de soluţionare a autosesizărilor şi a petiţiilor primite de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării. Competenţa de soluţionare a autosesizărilor şi a petiţiilor privind acte sau fapte de discriminare revine Colegiului director al Consiliului.

     Potrivit art. 3 din procedura internă, principiile de soluţionare a autosesizărilor şi a petiţiilor privind acte sau fapte de discriminare sunt:

  1. transparenţa procedurii;
  2. celeritatea;
  3. contradictorialitatea;
  4. asigurarea dreptului la apărare;
  5. protecţia datelor personale;
  6. disponibilitatea.

     Art. 4 din același act normativ prevede ca Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, să oferă protecţie tuturor persoanelor, grupurilor şi comunităţilor care se află pe teritoriul României împotriva oricăror forme de discriminare bazate pe orice criteriu. Orice persoană fizică sau juridică are obligaţia să respecte principiile egalităţii între cetăţeni, excluderii privilegiilor şi nediscriminării.

     Petentul este persoana fizică sau juridică, după caz, care se consideră discriminată şi sesizează Consiliul cu privire la săvârşirea faptei de discriminare împotriva sa. Persoana juridică este subiect al reglementării ca posibilă victimă a discriminării, urmând a se aprecia de la caz la caz această calitate, în funcţie de situaţia de fapt incidentă, dacă diferenţa de tratament sesizată constituie discriminare în acord cu prevederile art. 3 coroborat cu art. 19 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

     Reclamatul este persoana împotriva căreia s-a formulat sesizarea cu privire la săvârşirea unei fapte de discriminare.

     Persoana interesată este fie persoana care se consideră discriminată şi sesizează Consiliul cu privire la săvârşirea unei fapte de discriminare împotriva sa, fie una dintre persoanele prevăzute la art. 8 alin. (1), (2) şi (4) din procedura internă. Persoana juridică poate fi protejată împotriva discriminării dacă este tratată inegal, pe baza încadrării membrilor săi în unul dintre criteriile prevăzute de lege. Persoanele care nu au exerciţiul drepturilor pot fi parte în cauză dacă sunt reprezentate, asistate sau autorizate, potrivit legii.

     Organizaţiile neguvernamentale care au ca scop protecţia drepturilor omului sau care au un interes legitim în combaterea discriminării au calitate procesuală activă în cazul în care discriminarea se manifestă în domeniul lor de activitate şi prejudiciază o comunitate sau membrii unui grup de persoane.  Organizaţiile neguvernamentale pot reprezenta şi persoane fizice.

     Pentru dovedirea calităţii procesuale active şi a interesului acestora în faţa Consiliului, organizaţiile neguvernamentale prevăzute anterior au obligaţia să depună o copie a actului de înfiinţare a acestora, de fiecare dată când formulează o petiţie. Instituţiile publice care au atribuţii în domeniul promovării şi protecţiei drepturilor omului prin lege au calitate procesuală activă.

     Prin petiţie se înţelege cererea, reclamaţia, sesizarea sau propunerea formulată în scris şi transmisă Consiliului printr-un mijloc legal (poştă, e-mail ori prin intermediul site-ul Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării) sau oral, prin notă de audienţă.

     Petiţia înaintată Consiliului se va depune în număr suficient de exemplare pentru comunicare. Dacă obligaţia prevăzută mai sus nu este îndeplinită, respectiv părţile nu depun numărul suficient de exemplare pentru comunicare, şeful structurii asistenţă Colegiu director, prin consilierii/consilierii juridici desemnaţi în acest sens, sau un membru al Colegiului director poate dispune îndeplinirea din oficiu a acestei etape procedurale ori poate pune în sarcina părţii îndeplinirea acestei obligaţii, pe cheltuiala sa, sub sancţiunea suspendării cauzei în acord cu prevederile art. 73 din procedura internă.

     În cazul sesizării formulate pe cale orală se întocmeşte o notă scrisă care cuprinde elementele prevăzute la art. 11 din procedură, precum şi acordul petentului exprimat prin semnătură. Persoanele cu deficienţe vizuale sau locomotorii pot depune o petiţie la sediul instituţiei sau telefonic prin întocmirea unei note scrise de către un consilier/consilier juridic desemnat în acest sens, petiţia fiind semnată de persoana care a întocmit-o. Proba veridicităţii se realizează prin înregistrarea convorbirii cu mijloace audio şi exprimarea acordului verbal de către petent.

     Petiţia poate fi formulată personal şi în nume propriu sau prin reprezentant. Când petiţia este formulată prin reprezentant, se va alătura înscrisul doveditor al calităţii deţinute. Mandatarul avocat certifică el însuşi copia de pe procura sa.

     Petiţia privind pretinsele acte sau fapte de discriminare va cuprinde în mod obligatoriu următoarele elemente:

  1. numele, domiciliul sau reşedinţa părţilor, respectiv, pentru persoanele juridice, denumirea şi sediul lor. Dacă reclamatul are domiciliul sau reşedinţa în străinătate, se va preciza domiciliul procedural ales din România sau adresa de e-mail unde urmează să i se facă toate comunicările privind soluţionarea petiţiei;
  2. numele şi calitatea celui care reprezintă partea, iar, în cazul reprezentării prin avocat, numele acestuia şi sediul profesional;
  3. obiectul petiţiei;
  4. criteriul care stă la baza discriminării;
  5. arătarea motivelor de fapt şi de drept pe care se întemeiază petiţia;
  6. arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere;
  7. semnătura.

     Petiţia poate fi completată cu noi capete de cerere până la primul termen de audiere, sub sancţiunea decăderii.

Pentru a consulta totalitatea dispozițiilor referitoare la procedura înainte de dezbatere, precum și la soluționarea dosarelor, cuprinse în textul Procedurii interne aprobate prin Ordinul nr. 27/2024 – click AICI