Funcționarea Parchetului European în România


Duminică, 28 februarie 2021, a intrat în vigoare Legea nr. 6 din 18 februarie 2021 care prevede stabilirea unor măsuri pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2017/1.939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO).

Actul normativ reglementează aspectele tehnice necesare funcționării efective a Parchetului European în România și instituie măsuri de armonizare a dispozițiilor normelor interne cu cele ale Regulamentului EPPO, cum ar fi cele în materie procesual penală ori cele de cooperare internațională în materie penală.

Ca procedură de sesizare, ori de câte ori într-un act normativ se face referire la procuror sau la organul de urmărire penală, referirea se consideră a fi făcută și la procurorul european delegat, precum și, după caz, la procurorul european, dacă prin aceasta se asigură îndeplinirea competențelor ce le revin în temeiul Regulamentului EPPO.

În cazul în care procurorul, în cursul urmăririi penale, constată elemente privind o infracțiune pentru care Parchetul European ar putea să își exercite competența sau descoperă împrejurări care determină atragerea competenței Parchetului European, informează despre aceasta, de îndată, Parchetul European, prin adresă, oferind, ulterior, oricare alte informații solicitate de Parchetul European în vederea stabilirii competenței.

 În situația în care Parchetul European își exercită dreptul de evocare, procurorul transmite cauza către Parchetul European, întocmind, totodată, o ordonanță în acest sens.

     Procurorii europeni delegați vor fi remunerați de către Parchetul European, statul român acoperind doar contribuțiile de asigurări sociale și asigurări sociale de sănătate, precum și celelalte drepturi de care beneficiază sau ar putea beneficia procurorul european   delegat în calitate de procuror național, cu excepția salariului

     De asemenea se prevede că drepturile salariale nu pot să fie mai mici decât cele la care au dreptul în țară, inclusiv cele obținute ca urmare a promovării în grad profesional.

     Mai mult, se prevede și faptul că de la data încetării calității de procuror european delegat, procurorii care au activat ca procurori europeni delegați își redobândesc drepturile salariale avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condițiile legii, în timpul desfășurării activității ca procurori europeni delegați.

     În ceea ce privește competența instanțelor de judecată, în cazul infracțiunilor cu privire la care urmărirea penală a fost efectuată de către Parchetul European, potrivit Regulamentului EPPO competența teritorială revine:

  1. tribunalelor București, Cluj, Iași și Timiș - în ceea ce privește judecata în primă instanță care nu este dată prin lege în competența după calitatea persoanei a altor instanțe de judecată;
  2. curților de apel București, Cluj, Iași, Timișoara - în ceea ce privește judecarea apelurilor împotriva hotărârilor penale pronunțate în primă instanță de tribunalele prevăzute la lit. a), precum și în ceea ce privește judecata în primă instanță în cazul în care competența după calitatea persoanei este dată curților de apel;
  3. Înaltei Curți de Casație și Justiție - în ceea ce privește judecata în primă instanță și în apel în cazul în care competența sa este atrasă de calitatea persoanei.

Legea nr. 6 din 18 februarie 2021 poate fi consultată AICI.