Joi, în Monitorul Oficial nr. 990 din 3 octombrie 2024, a fost publicat Ordinul nr. 6.869 din 30 septembrie 2024 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind organizarea și funcționarea comisiilor de etică universitară.

Regulamentul-cadru vizează organizarea și funcționarea comisiilor de etică universitară, denumite în continuare comisii, înființate în cadrul instituțiilor de învățământ superior în vederea respectării normelor de etică și deontologie universitară în scopul prevenirii și eliminării faptelor care pot constitui elemente sau practici lipsite de etică.

Mandatul comisiilor de etică este de 4 ani. Comisia de etică se constituie și își desfășoară activitatea conform reglementărilor legale în vigoare.

Cu privire la componență, actul normativ prevede că rectorul instituției de învățământ superior aprobă prin decizie componența comisiei în baza propunerii consiliului de administrație și a avizului dat de senatul universitar. Membrii comisiei sunt persoane cu prestigiu profesional.

Numărul membrilor comisiei se decide în fiecare instituție de învățământ superior, ținând cont doar de faptul că din numărul stabilit maximum 75% sunt cadre didactice și de cercetare și minimum 25% sunt studenți.

    Din comisiile de etică universitară nu pot face parte persoane care:

1. dețin funcția de rector, președinte al senatului, prorector, decan, prodecan, director general administrativ, director general adjunct administrativ, director de departament, director de filială, director de extensie și nici de director de unitate de cercetare-dezvoltare, de proiectare sau de microproducție în instituția de învățământ superior;
2. au încălcat normele de etică și deontologie universitară.

     Reamintim că, atribuțiile comisiilor de etică universitară sunt:

• urmăresc, în cadrul instituțiilor, respectarea codurilor de etică și deontologie universitară;
• asigură ducerea la îndeplinire a ordinelor ministrului educației pentru respectarea cadrului legal în domeniul eticii și deontologiei universitare;
• analizează și soluționează abaterile de la normele de etică și deontologie universitară, pe baza sesizărilor sau prin autosesizare;
• contribuie la elaborarea Codului de etică și deontologie universitară, prin propuneri adresate senatului universitar pentru adoptare și includere în carta universitară;
• realizează un raport anual referitor la situația respectării normelor de etică și deontologie universitară, care se prezintă rectorului și senatului universitar și constituie un document public;
• realizează activități de prevenire cu privire la încălcarea normelor de etică și deontologie universitară;
• monitorizează desfășurarea cursurilor de etică și integritate academică;
• propun spre adoptare senatului universitar regulamentul de organizare și funcționare a comisiilor de etică;
• colaborează cu comisiile consultative de la nivel național;
• alte atribuții prevăzute de prezenta lege sau stabilite conform cartei universitare.

    Comisiile verifică încălcările normelor de etică și deontologie universitară prevăzute de prevederile legale în vigoare și de regulamentele proprii ale instituțiilor de învățământ superior. Comisiile notifică de urgență conducerea instituției de învățământ superior cu privire la sesizările care fac obiectul legii penale și pun la dispoziția acesteia toate informațiile pe care le dețin cu privire la sesizările respective.

    Pentru a analiza și soluționa abaterile de la normele de etică și deontologie universitară comisiile de etică au dreptul de a se autosesiza.

    Orice sesizare primită de comisie este supusă unui control al admisibilității. Pentru a fi admisibile, sesizările trebuie să conțină în mod cumulativ următoarele:

1. semnătura persoanei care formulează sesizarea;
2. datele de identificare a persoanei care formulează sesizarea: numele și prenumele persoanei fizice sau denumirea persoanei juridice, adresa acesteia, precum și, după caz, adresa de corespondență, care poate fi și o adresă de poștă electronică;
3. o motivare argumentată privind nerespectarea normelor de etică și deontologie universitară, cu exemple concrete și cu indicarea considerentelor justificative și a surselor de documentare.

    Persoana reclamată are dreptul de a cunoaște conținutul integral al dosarului. Conținutul dosarului este adus la cunoștința celui chemat în fața comisiei de către secretarul acesteia, pe bază de semnătură.

    Pentru apărarea sa, persoana reclamată are dreptul să ceară, în scris, sau să depună documente și informații suplimentare, precum și să propună martori, înainte de ședință sau în ședința în care a fost chemată. Comisia, prin vot, poate admite sau respinge cererea. Persoanele audiate pe timpul cercetării și care vor da declarații verbale în fața comisiei, declarații transcrise de către secretarul comisiei și semnate de acestea pe fiecare pagină (fizic sau electronic), vor fi înștiințate în timp util asupra datei și locului ședinței, prezența acestora fiind obligatorie. Martorii răspund la întrebările comisiei, iar după audiere aceștia părăsesc sala și nu au dreptul de a interveni pe parcursul ședinței în niciun fel.

Pentru detalii, accesați Regulamentul-cadru!