Noul Regulament al Institutului Național al Magistraturii

Hotărârea nr. 92 din 25 mai 2023, publicată în Monitorul Oficial nr. 499 din 8 iunie 2023, aprobă noul Regulament al Institutului Național al Magistraturii.

Institutul este o instituție publică aflată în coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii, care realizează formarea inițială a judecătorilor și procurorilor, formarea profesională continuă a judecătorilor și procurorilor în funcție, formarea formatorilor, precum și organizarea și desfășurarea examenelor sau concursurilor, în condițiile legii.

Institutul nu face parte din sistemul național de învățământ și educație și nu este supus dispozițiilor legale referitoare la acreditarea instituțiilor de învățământ superior și recunoașterea diplomelor.

În cadrul Institutului își desfășoară activitatea următoarele categorii de personal:

• judecători și procurori;
• personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor;
• funcționari publici;
• personal contractual, inclusiv specialiști IT;
• cadre didactice din învățământul juridic superior, acreditat conform legii.

   Personalul de instruire al Institutului este asigurat, de regulă, din rândul judecătorilor și procurorilor în funcție, care pot fi detașați în condițiile legii, cu acordul lor, în cadrul Institutului, la propunerea directorului Institutului.

   Institutul Național al Magistraturii poate folosi, în condițiile legii, și cadre didactice din învățământul juridic superior acreditat potrivit legii, alți specialiști români și străini, precum și personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor pentru desfășurarea procesului de formare profesională.

   Potrivit noului regulament, auditorii de justiție beneficiază în mod gratuit de cazare în spațiile de cazare ale Institutului, în limita locurilor disponibile. Cheltuielile de întreținere se suportă de Institut. În cazul epuizării locurilor disponibile în spațiile de cazare ale Institutului, precum și în situațiile în care auditorii de justiție își desfășoară activitatea de formare în afara municipiului București, aceștia au dreptul la decontarea contravalorii chiriei pentru o locuință, într-un plafon de până la 50% din suma care s-ar cuveni, cu acest titlu, judecătorilor și procurorilor, în condițiile legii.

   Auditorii de justiție au, în principal, următoarele obligații:

• să respecte orarul și planificarea activităților de formare;
• să aducă la cunoștința conducerii orice împrejurări de natură a împiedica sau îngreuna participarea, chiar și temporară, la activitățile de formare;
• să îndeplinească îndatoririle ce le revin și să respecte obligațiile cu caracter administrativ stabilite prin legi, regulamente, metodologii sau decizii ale directorului și ale Consiliului științific;
• să completeze chestionarele de evaluare a personalului de instruire, a programelor de formare, precum și a oricăror alte activități, în termenele stabilite în acest sens de conducerea Institutului;
• să folosească resursele și mijloacele materiale care le sunt puse la dispoziție, conform destinației lor;
• să păstreze confidențialitatea informațiilor ce rezultă din conținutul dosarelor sau al actelor de procedură utilizate pe parcursul formării;
• să păstreze secretul deliberărilor, atunci când participă la activități în instanțele de judecată.

   Sancțiunile disciplinare aplicabile auditorilor de justiție sunt:

1. avertismentul;
2. diminuarea indemnizației de auditor de justiție cu până la 15% pe o perioadă de la o lună la 3 luni;
3. diminuarea indemnizației de auditor de justiție proporțional cu numărul absențelor nemotivate, dacă acestea depășesc 8 ore într-o lună;
4. exmatricularea din Institutul Național al Magistraturii.

   Responsabilitatea pentru formarea profesională continuă a judecătorilor și procurorilor revine Institutului, conducătorilor instanțelor sau parchetelor la care aceștia își desfășoară activitatea, precum și fiecărui judecător sau procuror, prin pregătire individuală.

   Astfel, judecătorii și procurorii în funcție participă cel puțin o dată la 3 ani la programe de formare profesională continuă organizate de Institut, de instituții de învățământ superior din țară sau din străinătate ori la alte forme de perfecționare profesională.

   Formarea profesională continuă trebuie să țină seama de dinamica procesului legislativ și constă, în principal, în cunoașterea și aprofundarea legislației interne, a documentelor europene și internaționale la care România este parte, a jurisprudenței instanțelor judecătorești și a Curții Constituționale, a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Uniunii Europene, a dreptului comparat, a normelor deontologice ale profesiei de judecător sau de procuror, în abordarea multidisciplinară a instituțiilor cu caracter de noutate, precum și în cunoașterea și aprofundarea unor limbi străine și operarea pe calculator.

   De asemenea, formarea profesională continuă a judecătorilor și procurorilor se realizează ținându-se seama de necesitatea specializării lor.

   Judecătorii și procurorii au obligația de a urma în cadrul programelor de formare profesională continuă un curs intensiv pentru învățarea sau aprofundarea unei limbi străine și a unui curs intensiv pentru inițierea sau aprofundarea cunoștințelor de operare pe calculator, organizate de Institut ori de instanțele judecătorești sau de parchetele de pe lângă acestea, de instituții de învățământ superior din țară ori din străinătate, precum și de alte instituții de specialitate.

Noul regulament poate fi accesat AICI!