Gestionarea mobilităţii urbane durabile la nivel național

     Parlamentul României a emis Legea nr. 155 din 30 mai 2023 privind mobilitatea urbană durabilă, publicată în Monitorul Oficial nr. 486 din 31 mai 2023. Actul normativ își produce efectele începând cu 3 iunie 2023. Ea stabileşte cadrul general pentru promovarea şi gestionarea mobilităţii urbane durabile la nivel naţional. Scopul său este de a stabili condiţiile necesare pentru un sistem de mobilitate durabil, echitabil, eficient şi incluziv pentru realizarea unor condiţii mai bune de mobilitate în zonele urbane şi rurale, reducerea gazelor cu efect de seră din transporturi şi pentru creşterea siguranţei rutiere în zonele urbane, utilizând soluţii verzi şi digitale.

     Mobilitatea urbană durabilă reprezintă domeniul care asigură cadrul strategic şi operaţional pentru corelarea dintre planificarea şi dezvoltarea urbană şi transportul de persoane şi de mărfuri la nivelul cartierului, oraşului şi la nivelul teritoriului metropolitan.

     Mobilitatea urbană durabilă are la bază următoarele principii:

1. planificarea oraşelor pentru oameni;
2. implicarea cetăţenilor şi a altor părţi interesate;
3. coordonarea şi colaborarea multinivel între administraţiile publice locale şi centrale;
4. planificarea de la nivel de teritoriu metropolitan până la nivel de cartier;
5. dezvoltarea orientată spre transport public - corelarea modalităţilor de transport cu densitatea urbană;
6. încurajarea utilizării transportului alternativ în detrimentul autovehiculelor personale;
7. asigurarea accesului la serviciile de transport public al tuturor cetăţenilor, inclusiv accesorizarea tuturor modurilor de transport în mod funcţional şi incluziv, în concordanţă cu nevoile diferiţilor participanţi la trafic;
8. dezvoltarea tuturor modurilor de transport într-o manieră echitabilă, integrată şi interoperabilă, cu accent pe modurile de transport nepoluante;
9. managementul parcării, staţionării şi controlul accesului traficului, în corelare cu transportul public şi transportul nemotorizat;
10. utilizarea sistemelor de transport inteligent pentru managementul mobilităţii, inclusiv managementul traficului, al parcărilor şi al transportului public;
11. managementul transportului de mărfuri;
12. monitorizarea şi evaluarea performanţelor aferente mobilităţii urbane durabile.

     Planificarea strategică şi operaţională a mobilităţii se face prin Planul de mobilitate urbană durabilă. Planul de mobilitate urbană durabilă, denumit în continuare PMUD, constituie instrumentul de planificare strategică teritorială prin care este corelată dezvoltarea spaţială a localităţilor şi a teritoriului metropolitan al acestora cu nevoile de mobilitate şi transport ale persoanelor şi mărfurilor pentru asigurarea unor condiţii de viaţă mai bune, prin integrarea cu instrumentele existente şi utilizând principiul transparenţei şi evaluării continue.

     PMUD are ca ţintă principală îmbunătăţirea accesibilităţii localităţilor şi a conectivităţii între acestea, dezvoltarea şi diversificarea unei oferte de transport (aerian, fluvial şi maritim, feroviar, rutier, pe cablu, nemotorizat, pietonal) bine integrată intermodal şi sustenabilă din punct de vedere social, economic şi de mediu. El se adresează tuturor formelor de mobilitate şi transport, incluzând transportul public şi privat, de marfă şi pasageri, motorizat şi nemotorizat, în mişcare sau în staţionare.

     Începând cu 1 ianuarie 2026, PMUD este obligatoriu pentru toate municipiile din România.

     Planificarea şi proiectarea pentru mobilitate urbană durabilă vor avea în vedere următorii factori:

1. satisfacerea nevoilor cetăţenilor şi a mediului de afaceri;
2. creşterea siguranţei circulaţiei pe drumurile publice;
3. îmbunătăţirea calităţii aerului;
4. creşterea confortului călătoriei;
5. reducerea timpilor de deplasare pentru transportul public de persoane;
6. accesibilizarea spaţiului public;
7. prioritizarea transportului public;
8. creşterea calităţii serviciului de transport public de persoane;
9. diminuarea zgomotului/poluării fonice;
10. creşterea calităţii spaţiului public;
11. repartiţia modală a deplasărilor;
12. îmbunătăţirea infrastructurii pentru pietoni din punctul de vedere al capacităţii, confortului, siguranţei şi continuităţii;
13. îmbunătăţirea infrastructurii rutiere pentru utilizatorii de biciclete şi alte mijloace alternative de transport din punctul de vedere al fluenţei, confortului, siguranţei, atractivităţii şi continuităţii;
14. scăderea numărului de autovehicule la 1.000 de locuitori;
15. disponibilitatea şi gestiunea digitală a locurilor de parcare;
16. micşorarea distanţei şi duratei călătoriilor.

     Pentru a consulta totalitatea dispozițiilor conținute de Legea nr. 155/2023 – click AICI