Încasarea alocației copilului în caz de violență domestică

Președintele României a promulgat Legea privind completarea art. 38 alin. (1) din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice, precum și pentru modificarea art. 4 alin. (1) din Legea nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii.

Publicată în Monitorul Oficial nr. nr. 402 din 10 mai 2023, Legea nr. 114 din 9 mai 2023 a intrat în vigoare sâmbătă, 13 mai 2023.

Prin aceasta se instituie posibilitatea încasării alocației de stat pentru copii de către părintele căruia i s-a încredințat minorul spre creștere și educare, în situația emiterii de către instanța de judecată a unui ordin de protecție în caz de violență domestică.

„În practică s-a constatat că atunci când mama, victimă a violenței domestice, este obligată să părăsească locuința familială împreună cu minorul/minorii, aceasta se adăpostește împreună cu copiii la unitatea de asistență socială. În aceste situații, Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS) refuză, de cele mai multe ori, să transfere alocația copiilor de pe numele tatălui pe numele mamei deoarece, cu toate că mama are ordin de protecție emis de către instanța de judecată prin care i se încredințează minorul/minorii sau se stabilește reședința minorului/minorilor la mame, aceasta nu deține și o hotărâre judecătorească definitivă de încredințare a minorului/ minorilor”, se argumentează în expunerea de motive.

Legea promulgată are ca obiect de reglementare completarea art. 38 din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice, precum și modificarea alin. (1) al art. 4 din Legea nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii, în sensul instituirii posibilității încasării alocației de stat pentru copii de către părintele căruia i s-a încredințat minorul spre creștere și educare, în situația emiterii de către instanța de judecată a unui ordin de protecție în caz de violență domestică.

   Astfel, pe de o parte, se introduce interdicția pentru agresor de a încasa alocația de stat pentru copii și încuviințarea încasării acesteia de către părintele/persoana căruia/căreia i s-a încredințat copilul spre creștere și educare sau la care s-a stabilit reședința acestuia.

    Potrivit Legii nr. 114 din 9 mai 2023, interdicția se comunică, de îndată, agenției județene pentru plăți și inspecție socială sau a municipiului București, după caz.

   Așadar, alocația este încasată de părintele/persoana beneficiar/beneficiară al/a măsurii de protecție pe durata valabilității ordinului de protecție și atât timp cât i-a fost încredințat copilul sau în situația în care copilul are stabilită reședința la acesta/aceasta.

   De asemenea, noua reglementare prevede că alocația de stat pentru copii se plătește unuia dintre părinți pe baza acordului acestora sau a convenției autentificate de un notar public cu ocazia divorțului ori, în caz de neînțelegere, pe baza hotărârii judecătorești sau a ordinului de protecție emis de instanța judecătorească, părintelui/persoanei căruia/căreia i s-a încredințat copilul spre creștere și educare sau la care s-a stabilit reședința copilului.

   Mai mult se reia prevederea potrivit căreia alocația este încasată de părintele/persoana beneficiar/beneficiară al/a măsurii de protecție pe durata valabilității ordinului de protecție și atât timp cât i-a fost încredințat copilul sau în situația în care copilul are stabilită reședința la acesta/aceasta.

   Reamintim că violența domestică se manifestă sub următoarele forme:

• violența verbală - adresarea printr-un limbaj jignitor, brutal, precum utilizarea de insulte, amenințări, cuvinte și expresii degradante sau umilitoare;
• violența psihologică - impunerea voinței sau a controlului personal, provocarea de stări de tensiune și de suferință psihică în orice mod și prin orice mijloace, prin amenințare verbală sau în orice altă modalitate, șantaj, violență demonstrativă asupra obiectelor și animalelor, afișare ostentativă a armelor, neglijare, controlul vieții personale, acte de gelozie, constrângerile de orice fel, urmărirea fără drept, supravegherea locuinței, a locului de muncă sau a altor locuri frecventate de victimă, efectuarea de apeluri telefonice sau alte tipuri de comunicări prin mijloace de transmitere la distanță, care prin frecvență, conținut sau momentul în care sunt emise creează temere, precum și alte acțiuni cu efect similar;
• violența fizică - vătămarea corporală ori a sănătății prin lovire, îmbrâncire, trântire, tragere de păr, înțepare, tăiere, ardere, strangulare, mușcare, în orice formă și de orice intensitate, inclusiv mascate ca fiind rezultatul unor accidente, prin otrăvire, intoxicare, precum și alte acțiuni cu efect similar, supunerea la eforturi fizice epuizante sau la activități cu grad mare de risc pentru viață sau sănătate și integritate corporală, altele decât cele de la lit. e);
• violența sexuală - agresiune sexuală, impunere de acte degradante, hărțuire, intimidare, manipulare, brutalitate în vederea întreținerii unor relații sexuale forțate, viol conjugal;
• violența economică - interzicerea activității profesionale, privare de mijloace economice, inclusiv lipsire de mijloace de existență primară, cum ar fi hrană, medicamente, obiecte de primă necesitate, acțiunea de sustragere intenționată a bunurilor persoanei, interzicerea dreptului de a poseda, folosi și dispune de bunurile comune, control inechitabil asupra bunurilor și resurselor comune, refuzul de a susține familia, impunerea de munci grele și nocive în detrimentul sănătății, inclusiv unui membru de familie minor, precum și alte acțiuni cu efect similar;
• violența socială - impunerea izolării persoanei de familie, de comunitate și de prieteni, interzicerea frecventării instituției de învățământ sau a locului de muncă, interzicerea/limitarea realizării profesionale, impunerea izolării, inclusiv în locuința comună, privarea de acces în spațiul de locuit, deposedarea de acte de identitate, privare intenționată de acces la informație, precum și alte acțiuni cu efect similar;
• violența spirituală - subestimarea sau diminuarea importanței satisfacerii necesităților moral-spirituale prin interzicere, limitare, ridiculizare, penalizare a aspirațiilor membrilor de familie, a accesului la valorile culturale, etnice, lingvistice ori religioase, interzicerea dreptului de a vorbi în limba maternă și de a învăța copiii să vorbească în limba maternă, impunerea aderării la credințe și practici spirituale și religioase inacceptabile, precum și alte acțiuni cu efect similar sau cu repercusiuni similare;
• violența cibernetică - hărțuire online, mesaje online instigatoare la ură pe bază de gen, urmărire online, amenințări online, publicarea nonconsensuală de informații și conținut grafic intim, accesul ilegal de interceptare a comunicațiilor și datelor private și orice altă formă de utilizare abuzivă a tehnologiei informației și a comunicațiilor prin intermediul calculatoarelor, telefoanelor mobile inteligente sau altor dispozitive similare care folosesc telecomunicațiile sau se pot conecta la internet și pot transmite și utiliza platformele sociale sau de e-mail, cu scopul de a face de rușine, umili, speria, amenința, reduce la tăcere victima.

   Potrivit legislației în vigoare, persoana a cărei viață, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violență din partea unui membru al familiei poate solicita instanței ca, în scopul înlăturării stării de pericol, să emită un ordin de protecție prin care să se dispună, cu caracter provizoriu, una ori mai multe dintre următoarele măsuri - obligații sau interdicții.

Legea nr. 114 din 9 mai 2023 se poate accesa AICI!